Cerere de rectificare a unei încheieri privind înscrierea în cartea funciară. Invocarea excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții legale care nu au legătură cu soluționarea cauzei
| Comentarii |
|
Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi, ori a unei dispoziții dintr-o lege, care are legătură cu soluționarea cauzei.Prin urmare, Curtea Constituțională nu poate fi sesizată în condițiile textului menționat cu orice excepție de neconstituționalitate, ci numai referitor la aceea care are legătură cu obiectul cauzei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, nr. 59 din 5 Ianuarie 2006
Prin încheierea nr. 1718 din 8 noiembrie 2002 a Judecătoriei Salonta, Sectorul de Carte Funciară, a fost admisă cererea formulată de A.N., în calitate de lichidator al SC T. Com SRL, prin care a solicitat rectificarea unor încheieri de carte funciară, dispunându-se intabularea dreptului de folosință asupra terenului aferent construcțiilor sub B 2-3 din coala nr. 3212 Tinca, în favoarea SC T. Com SRL, apoi intabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea aceleiași societăți și anularea înscrierilor de sub B 2-3 și C1.
Apelul declarat de A.E., K.E.A., K.K. împotriva acestei încheieri a fost admis prin decizia nr. 491 din 9 septembrie 2004 a Tribunalului Bihor și a fost schimbată în totalitate hotărârea apelată, dispunându-se în consecință respingerea cererii de rectificare și radierea încheierii din CF 3212 Tinca, nr. top 1249/3 de sub B9 efectuată în temeiul acestei încheieri.
împotriva acestei decizii, A.N., în calitate de lichidator judiciar al SC T. Com SRL a declarat recurs.
Pe parcursul judecării recursului la această instanță, intimata A.E. a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 44 și art. 45 din Legea nr. 64/1995, solicitând scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea ei la Curtea Constituțională.
Prin încheierea din 14 septembrie 2005 a Curții de Apel Oradea a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992.
S-a avut în vedere că cererea formulată de lichidatorul SC T. Com SRL Tinca nu este întemeiată pe prevederile art. 44 și art. 45 din Legea nr. 64/1995, și sunt invocate prevederile art. 34-40 din Decretul-lege nr. 115/1938, care se regăsesc și în cuprinsul art. 35-39, respectiv, art. 55 din Legea nr. 7/1996.
S-a apreciat în consecință că excepția de neconstituționalitate invocată de A.E. nu are legătură cu soluționarea cauzei, fiind inadmisibilă.
împotriva acestei încheieri din 14 septembrie 2005 a Curții de Apel Oradea, prin care s-a respins cererea de trimitere a cauzei la Curtea Constituțională, A.E. a declarat recurs, susținând că soluția adoptată este greșită întrucât Curtea Constituțională este singura în măsură și în drept să se pronunțe asupra admisibilității sau temeiniciei excepției invocate.
Se arată în motivarea recursului că încheierea este și nemotivată iar soluția adoptată nu a avut în vedere că textele invocate încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile astfel, s-a dat posibilitatea lichidatorului să atace o încheiere din 1992, deși Legea nr. 64 a intrat în vigoare în 1995.
Recursul nu este întemeiat.
în primul rând se constată că excepția de tardivitate a recursului, invocată prin întâmpinarea făcută de A.N. nu este întemeiată.
Este exact că potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale încheierea instanței poate fi atacată cu recurs la instanța imediat superioară în termen de 48 ore de la pronunțare.
în speță încheierea dată la 14 septembrie 2005 a fost recurată la 20 septembrie 2005, dată la care recursul a fost înregistrat la Curtea de Apel Oradea, fiind expediat prin poștă la 19 septembrie 2005. Dar, termenul de 48 de ore nu a expirat, în raport de prevederile art. 101 alin. (2) C. proc. civ. potrivit căruia termenele statornicite pe ore încep să curgă de la miezul nopții următoare.
De asemenea sunt aplicabile și prevederile art. 101 alin. (5) C. proc. civ., întrucât termenul menționat s-a sfârșit într-o zi de sărbătoare legală, caz în care operează prelungirea de până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.
Așa fiind, declararea recursului la data menționată se înscrie în cerințele prevederilor legale redate, fiind deci neîntemeiată excepția de tardivitate a recursului invocată prin întâmpinare.
Recursul este însă nefondat, pentru că, așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, soluția adoptată nu este lipsită de motivare. Dimpotrivă, cuprinde considerente în raport de care s-a apreciat că excepția de neconstituționalitate invocată nu are legătură cu soluționarea cauzei.
Și în adevăr, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi, ori a unei dispoziții dintr-o lege, care are legătură cu soluționarea cauzei. Prin urmare, Curtea Constituțională nu poate fi sesizată în condițiile textului menționat cu orice excepție de neconstituționalitate, ci numai referitor la aceea care are legătură cu obiectul cauzei.
Și în speță s-a apreciat corect că invocarea unei excepții de neconstituționalitate a unor texte din Legea nr. 64/1995 nu se înscriu în prevederile textului menționat, în situația în care cererea introductivă vizează rectificarea unei înscrieri în Cartea funciară în temeiul unei legi speciale.
Așa fiind, recursul de față este nefondat și a fost respins.
| ← Cerere de restituire în natură a unui imobil preluat de stat.... | Contestație, întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001,... → |
|---|
