ICCJ. Decizia nr. 102/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 102
Dosar nr. 2524/39/2006
Şedinţa publică din 11 ianuarie 2007
Asupra recursului civil de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 1 noiembrie 2005, reclamantul P.I.N. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi SC M. SA Suceava, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună restituirea în temeiul Legii nr. 247/2005, a unei mori ţărăneşti cu terenul aferent în suprafaţă de 2300 mp, situate în Suceava, precum şi a două agregate de măcinat, în stare de funcţionare cu toate accesoriile, bunuri preluate în mod abuziv în baza Legii nr. 119/1948.
Tribunalul Suceava, secţia civilă, prin sentinţa nr. 390 din 7 martie 2006, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi ca urmare a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de către reclamantul P.I.N. faţă de acest pârât.
A respins ca nefondată acţiunea reclamantului faţă de pârâta SC M. SA Suceava.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut, că reclamantul a înţeles să formuleze acţiunea de faţă în temeiul Legii nr. 247/2005 revendicând imobilele moară ţărănească şi suprafaţa de 2300 mp teren aferent situate în Suceava.
Pe rolul Judecătoriei Suceava, sub nr. 3882 din 16 iunie 1999 a fost înregistrată acţiunea în revendicare formulată de reclamant alături de I.N.C., ca succesori ai defunctului O.P. împotriva aceloraşi pârâţi, cu privire la aceleaşi imobile.
Prin sentinţa civilă nr. 1088 din 28 februarie 2000 pronunţată de Judecătoria Suceava, a fost admisă în parte acţiunea fiind obligaţi pârâţii să lase reclamanţilor în deplină proprietate şi posesie imobilul moară situat în Suceava.
Sentinţa civilă nr. 1088 din 28 februarie 2000 pronunţată de Judecătoria Suceava a rămas irevocabilă prin Decizia civilă nr. 3210 din 5 decembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă.
A reţinut prima instanţă că, modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005 nu vizează repunerea persoanelor îndreptăţite, în termenul de a formula notificare ori de a ataca Decizia sau după caz, dispoziţia de respingere a notificării.
Reclamantul a formulat notificare la data de 5 martie 2001, iar răspunsul l-a primit prin adresa nr. 2036 din 25 mai 2001.
Or, reclamantul nu a atacat în termenul de 30 de zile, adresa nr. 2036 din 25 mai 2001 emisă de pârâta SC M. SA Suceava.
Cât priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, instanţa de fond a reţinut, că aceasta este incidentă în cauză întrucât unitatea deţinătoare a fost identificată prin pârâta SC M. SA Suceava.
Apelul declarat împotriva acestei sentinţe de reclamantul P.I.N., a fost respins prin Decizia civilă nr. 110 din 15 iunie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut că, în cadrul juridic reglementat prin Legea nr. 10/2001, cu modificările şi completările ulterioare, procedura de restituire este reglementată prin art. 21-32 din capitolul III.
Or, reclamantul, în cauza dedusă judecăţii, nu a făcut dovada îndeplinirii unei atare proceduri prealabile.
Înscrisul existent la dosar (fila 28 din dosarul nr. 4452/2005 al Tribunalului Suceava), din 5 martie 2001 nu constituie o notificare în accepţiunea conferită de art. 22 din Legea nr. 10/2001.
A mai reţinut instanţa de apel, că şi în situaţia în care SC M. SA Suceava a comunicat răspunsul la notificarea formulată, la data de 25 mai 2001, reclamantul nu a atacat acest răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de lege.
Împotriva acestei decizii reclamantul P.I.N. a declarat recurs, solicitând obligarea Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice la stabilirea de măsuri reparatorii în echivalent corespunzătoare valorii de piaţă a mijlocului fix „moară ţărănească".
Recursul nu este întemeiat.
Din examinarea actelor dosarului, rezultă că reclamantul P.I.N., alături de I.N.C. ca succesori ai defunctului O.P. şi-au exercitat dreptul de opţiune între procedura specială şi cea de drept comun în raport cu acţiunea în revendicare formulată la data de 16 iunie 1999 în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 1088 din 28 august 2000 a Judecătoriei Suceava, irevocabilă prin Decizia nr. 3210 din 5 decembrie 2003 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.
Este adevărat că la data de 5 martie 2001, reclamantul-recurent a notificat-o pe pârâta SC M. SA Suceava iar aceasta din urmă a răspuns notificării cu adresa nr. 2036 din 25 mai 2001, însă acest răspuns care poate fi asimilat cu o dispoziţie sau decizie nu a fost contestat în termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 10/2001.
Or, modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, nu vizează, cum corect au reţinut ambele instanţe, repunerea persoanelor îndreptăţite în termenul de a formula o nouă notificare sau de a ataca Decizia sau dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură a imobilelor preluate abuziv, în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989.
În consecinţă, recursul declarat de reclamantul P.I.N., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de P.I.N. împotriva deciziei nr. 110 din 15 iunie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 ianuarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10246/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1020/2006. Civil → |
|---|
