ICCJ. Decizia nr. 111/2006. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 111.
Dosar nr. 34310/1/200.
Nr. vechi 11868/200.
Şedinţa publică din 2 februarie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
Urmare a deciziei sale 190 din 8 noiembrie 2002, Curtea de apel Craiova, secţia civilă, admiţând apelul reclamanţilor B.G. şi P.R., a schimbat sentinţa civilă 107 din 9 mai 2002 a Tribunalului Gorj, reţinând cauza spre judecare în vederea efectuării unei expertize tehnice, în ramură agricolă, pentru ca apoi să pronunţe Decizia 45 din 23 ianuarie 2004, prin care s-a admis acţiunea reclamanţilor şi s-a constatat valoarea imobilului la suma de 600.782.400 lei, în raport de care vor fi stabilite măsuri reparatorii prin echivalent.
În motivarea soluţiei sale, instanţa de apel a avut în vedere că, faţă de obiectul cauzei şi faţă de art. 1 şi art. 2 din Legea 10/2001, s-a impus o expertiză cu obiective având drept scop stabilirea valorii de circulaţie, a identificării şi analiza posibilităţii de restituire în natură, iar în caz contrar, calculul echivalentului corespunzător.
S-a mai statuat că terenul e ocupat de garaje şi magazii, societatea deţinătoare fiind privatizată, împrejurări faţă de care s-a apreciat că este exclusă posibilitatea restituirii în natură.
S-a mai avut în vedere preţul de vânzare în zonă.
Împotriva soluţiilor de mai sus, pronunţate de Curtea de apel Craiova, au declarat recurs Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, D.G.F.P. Gorj, dar şi SC E.T. SA Târgu Jiu, ambele recurente susţinând ca o critică principală comună că nu se legitimează procesual.
Sub acest aspect, se arată că Ministerul Finanţelor Publice poate sta în cauză numai în anumite situaţii prevăzute de lege, şi anume: ca deţinător, conform art. 26 alin. (3) din Legea 10/2001 sau când se optează pentru titluri de valoare nominală, conform art. 31 alin. (4) din aceeaşi lege, în timp ce societatea comercială menţionează că ar trebui să stea în cauză A.V.A.S.-ul, conform art. 27 alin. (1) din Legea 10/2001, implicată în privatizare.
Totodată se evidenţiază de către recurenta SC E.T. SA că pe parcursul judecăţii, ulterior fondului, s-a schimbat obiectul cererii, încălcându-se dispoziţiile art. 294 C. proc. civ., cererea în despăgubire fiind o cerere nouă.
Deliberând asupra recursurilor, acestea urmează a fi admise numai în limita argumentărilor expuse astfel:
Calitatea pârâţilor în cauză, invocată drept critică de ambii recurenţi, poate fi verificată prin prisma raportului juridic, dedus judecăţii. Unul dintre elementele acestuia îl constituie obiectul pricinii, obiect ce a fost schimbat în apel, în pofida dispoziţiilor art. 294 C. proc. civ.
Astfel, deşi s-a pretins în acţiune obligaţia de a răspunde la notificare printr-o virtuală decizie sau dispoziţie, precum şi daune cominatorii până la emiterea acestui act, soluţia în apel a excedat pretenţiilor deduse judecăţii la instanţa de fond.
În fapt, după formularea acţiunii, s-a emis, sub nr. 1243 din 31 mai 2002 Decizia, ca răspuns la notificare, şi anume la data anterioară soluţionării apelului, iar Curtea de apel s-a pronunţat pe ceea ce nu s-a cerut, pentru a nu mai discuta şi faptul că sancţiunea daunelor cominatorii este inutilă din moment ce emitentul deciziei şi-a îndeplinit obligaţia de a răspunde la notificare.
Cu toate acestea, instanţele de apel au statuat asupra despăgubirilor.
Or, soluţia instanţei de fond de obligare, la acel moment, de a emite Decizia şi respingerea în final a cererii de daune cominatorii este corectă.
În contextul prezentat, Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al statului, nu are a se legitima procedural în cauză, iar SC E.T. SA Tg Jiu are calitate procesuală pasivă, căci aceasta este persoana deţinătoare în sensul art. 26 din Legea 10/2001 şi care a şi emis Decizia ca răspuns la notificare.
Critica, însă, a acestei ultime recurente cu privire la pronunţarea asupra a ceea ce nu s-a cerut, sens în care, prin soluţia dată în apel, s-a schimbat obiect pricinii, faţă de interdicţia prevăzută de art. 294 C. proc. civ., urmează că este întemeiată, în sensul pct. 6 din art. 304 C. proc. civ.
De aceea, în consideraţia criticilor privind greşita aplicare a legii în privinţa legitimării procesuale a recurentului Ministerul Finanţelor Publice, dar şi a soluţionării cauzei în afara cererii pentru care a fost sesizată instanţa de fond astfel cum susţine recurenta SC E.T. SA, urmează a se admite cele două recursuri, în baza art. 304 pct. 9 şi 6 C. proc. civ. cu consecinţa casării soluţiilor date în apel şi păstrarea celei de la fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de SC E.T. SA Tg Jiu, precum şi recursul declarat de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziilor nr. 190 din 8 noiembrie 2002 şi nr.45 din 23 ianuarie 2004 ambele pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.
Casează deciziile atacate şi păstrează sentinţa nr. 107 din 9 mai 2002 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 2 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1326/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 112/2006. Civil → |
|---|
