ICCJ. Decizia nr. 1184/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1184
Dosar nr. 3267/46/2006
Şedinţa publică din 8 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 10 noiembrie 2005, reclamanţii M.V., M.I. şi B.C. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria Municipiului Drăgăşani, contestând legalitatea dispoziţiei nr. 1745 din 4 august 2004 emisă de Primăria Municipiului Drăgăşani solicitând modificarea acesteia, în sensul restituirii întregii suprafeţe de teren de 741 mp.
Reclamanţii au cerut plata contravalorii medicamentelor inventariate în farmacia din str. R., retrocedarea spaţiului de 642 mp, unde a funcţionat farmacia, fosta proprietate a autorilor N.T. şi N.E. şi acordarea de măsuri reparatorii pentru cele două construcţii demolate şi anume, imobilul unde a funcţionat farmacia şi magazia pentru medicamente.
În motivarea cererii, întemeiată pe prevederile Legii nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, reclamanţii au arătat că sunt moştenitorii autorilor N.T. şi N.E. care au avut în proprietate imobilele trecute în patrimoniul Statului abuziv, prin Decretul nr. 92/1950, fiind naţionalizate.
Aceste imobile au fost ulterior demolate, dispunându-se restituirea către notificatori doar a construcţiei compusă din subsol şi parter, în suprafaţă de 228,87 mp şi terenului aferent situat în Drăgăşani, judeţul Vâlcea, pentru restul imobilelor nefiindu-le stabilite măsurile reparatorii corespunzătoare valorii actuale de circulaţie.
Prin încheierea nr. 18 din 10 februarie 2006, Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, a dispus scoaterea cauzei de pe rol şi trimiterea dosarului secţiei de contencios administrativ, apreciindu-se că sunt incidente în cauză dispoziţiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Secţia de contencios administrativ a Tribunalului Vâlcea s-a dezinvestit dispunând, la rându-i, scoaterea cauzei de pe rolul său şi trimiterea acesteia, secţiei civile.
Astfel, prin încheierea nr. 34 din 4 aprilie 2006, această instanţă a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie contestarea unei dispoziţii emisă în baza Legii nr. 10/2001 şi acordarea unor măsuri reparatorii, aşa încât sunt incidente în cauză prevederile art. 21-26 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată.
Cauza a fost trimisă secţiei civile a Tribunalului Vâlcea care, prin sentinţa nr. 281 din 12 mai 2006 a respins excepţiile tardivităţii şi prematurităţii acţiunii.
A admis excepţiile lipsei capacităţii procesuale a Primăriei Municipiului Drăgăşani şi lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice.
A respins acţiunea reclamanţilor M.V., M.I., B.C. împotriva Primăriei Municipiului Drăgăşani, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală.
A respins acţiunea reclamanţilor în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Vâlcea a reţinut că Primăria Municipiului Drăgăşani nu a făcut dovada comunicării către reclamanţi a dispoziţiei contestate, că neincluderea terenurilor solicitate a fi retrocedate în notificare şi, ca atare în dispoziţia de restituire, nu atrage prematuritatea contestaţiei.
Cu privire la admiterea excepţiei lipsei capacităţii procesuale a Primăriei Municipiului Drăgăşani a reţinut că nu sunt întrunite condiţiile art. 26 lit. e) din Decretul nr. 31/1954 şi că aceasta nu are personalitate juridică şi capacitate procesuală de folosinţă.
Admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice a fost motivată în sensul că, numai în cazul descris de art. 30 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, potrivit cu care „dacă persoana îndreptăţită optează prin cerere pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare", va fi citat în cauză şi Ministerul Finanţelor Publice.
S-a arătat totodată că textul mai sus invocat a fost abrogat prin Legea nr. 247/2005.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, cu privire la soluţionarea greşită a excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive şi lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Municipiului Drăgăşani, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei tribunalului şi trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanţă.
Prin Decizia nr. 152/A dată la 6 septembrie 2006, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins ca nefondat apelul reclamanţilor, păstrând soluţia şi motivarea tribunalului.
Decizia pronunţată în apel a fost recurată de reclamanţii M.V., M.I., B.C. pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., referitoare la: aprecierea greşită a instanţelor, în sensul că Primăria Municipiului Drăgăşani nu are personalitate juridică şi capacitate de folosinţă, aplicarea greşită a prevederilor art. 41 C. proc. civ.
S-a mai criticat şi stabilirea eronată a temeiului juridic al contestaţiei ca fiind descris iniţial pe tărâmul raporturilor juridice de contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004.
Recursul este fondat şi urmează a fi admis pentru considerentele ce succed:
Este de observat că sub aspectul obiectului investirii instanţei şi stabilirii cadrului juridic procesual, acţiunea de faţă este o contestaţie îndreptată împotriva dispoziţiei nr. 1745/2004 emisă de Primăria Municipiului Drăgăşani, prin care s-a restituit notificatorilor reclamanţi o parte din imobilul solicitat.
Aceasta din urmă în calitate de emitentă a dispoziţiei de restituire în baza Legii nr. 10/2001 are calitate procesuală pasivă şi stă în proces, exercitând atribuţii conferite de lege.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 de imediată aplicare „în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a primarilor".
Preşedintele Consiliului judeţean sau municipal exercită aceste atribuţii în conformitate cu prevederile art. 68, art. 69 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Unitatea administrativ-teritorială în al cărei patrimoniu se află imobilul, reprezentată prin primar are calitate procesuală pasivă în acţiunea introdusă în temeiul art. 24 alin. (7) din Legea nr. 10/2001.
Cum primăria nu are patrimoniu propriu, distinct de cel al comunei sau oraşului a cărui activitate o deserveşte, dar, în acelaşi timp, primarul reprezintă comuna sau oraşul în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum şi în justiţie, în aplicarea prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, rezultă neîndoielnic, că imobilele vizate urmează a fi retrocedate de „deţinătorul actual", adică de către primării, mai exact, de unitatea administrativ-teritorială din al cărei patrimoniu fac parte.
În consecinţă, primăria este o structură funcţională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire efectivă, hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale în care funcţionează.
Astfel fiind, chemarea în judecată a unităţii administrativ-teritoriale în al cărei patrimoniu se află imobilul, reprezentată prin emitentul actului supus cenzurii instanţelor judecătoreşti este în spiritul dispoziţiilor legale analizate.
Ca atare, cum soluţionarea acestei excepţii de către instanţe a fost dată cu încălcarea art. 20 din Legea nr. 10/2001, Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârile pronunţate şi va trimite cauza spre rejudecare, Tribunalului Vâlcea.
Instanţa de trimitere va analiza raportul juridic în limitele investirii, având de soluţionat o contestaţie îndreptată împotriva unei dispoziţii emisă în baza Legii nr. 10/2001 şi urmează a stabili măsurile reparatorii în acord cu procedurile de restituire stabilite sub regimul Legii nr. 247/2005, de imediată aplicare.
Concluzionând, Înalta Curte va face aplicarea prevederilor art. 312 alin. (2) şi art. 313 teza primă C. proc. civ., va admite recursul reclamanţilor, va casa hotărârile pronunţate şi va trimite cauza spre rejudecare în primă instanţă, Tribunalului Vâlcea, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii M.V., M.I., B.C. împotriva deciziei nr. 152/A din 6 septembrie 2006 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Casează Decizia atacată şi sentinţa civilă nr.281 din 12 mai 2006 a Tribunalului Vâlcea şi trimite cauza spre rejudecare, Tribunalului Vâlcea, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 februarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 1444/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 1140/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|