ICCJ. Decizia nr. 1526/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1526
Dosar nr.11109/1/2006
Şedinţa publică din 19 februarie 2007
Asupra recursului de faţă.
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele.
Prin sentinţa civilă nr. 311 din 27 octombrie 2004 Tribunalul Gorj a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul B.I. împotriva pârâtei SC C.E.R. SA, a dispus retrocedarea către reclamant a suprafeţei de 0,14 ha teren şi casa de locuit expropriate prin Decretul nr. 193/1987 situate în satul Pinoasa, comuna Câlnic, judeţul Gorj, a obligat reclamantul să restituie despăgubirea primită actualizată şi a respins capătul de cerere având ca obiect Legea 10/2001 .
În considerentele sentinţei s-a reţinut că reclamantul a fost expropriat cu un imobil compus din 0,14 ha teren şi casă de locuit, iar până în prezent nu s-a realizat nici o lucrare de utilitate publică, astfel încât, potrivit art. 35 din Legea nr. 33/1994, s-a dispus retrocedarea imobilului şi obligarea reclamantului la restituirea despăgubirii actualizate.
Capătul de cerere fondat pe dispoziţiile Legii 10/2001 a fost respins ca inadmisibil, reţinându-se că reclamantul nu a urmat procedura specială reglementată de acest act normativ.
Împotriva sentinţei a declarat apel pârâta SC C.E.R. susţinând că imobilul fiind preluat cu titlu în proprietatea statului, în baza Decretului nr. 193/1987, reclamantul era îndreptăţit să solicite acordarea de despăgubiri potrivit Legii 10/2001 şi nu să urmeze procedura instituită de Legea nr. 33/1994. Cât priveşte terenul retrocedat s-a arătat că, în realitate acesta ar avea o suprafaţă de 250 mp şi nu 0,14 ha, astfel cum rezultă din cuprinsul actului de preluare.
Apelanta a mai susţinut că lucrările de investiţii, în vederea cărora s-a expropriat imobilul, se află în curs de derulare, în zonă realizându-se lucrări de excavaţie şi demolare a caselor, situaţie în care dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 sunt inaplicabile.
O altă critică s-a referit la faptul că instanţa de fond l-a obligat pe reclamant la restituirea despăgubirii reactualizate, fără a se menţiona cuantumul acesteia.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia civilă nr. 393 din 16 mai 2006 a admis apelul, a schimbat în parte sentinţa atacată în sensul că suprafaţa de teren ce se retrocedează este de 250 mp şi nu 1.400 mp şi a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.
Instanţa de apel a dispus, potrivit art. 295 C. proc. civ., efectuarea unor expertize topo şi construcţii, ambele rapoarte concluzionând acelaşi aspect, respectiv că doar o suprafaţă de 250 mp a fost preluată abuziv.
În considerentele deciziei s-a reţinut că imobilul nu a fost utilizat în termen de un an potrivit scopului pentru care a fost expropriat şi nici nu s-a făcut o nouă declarare de utilitate publică, astfel cum rezultă din concluziile rapoartelor de expertiză.
Cât priveşte rambursarea despăgubirii încasate, actualizarea acesteia urmează a fi realizată la data plăţii, astfel încât prima instanţă a aplicat corect dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 33/1994.
Susţinerea apelantei, potrivit căreia acţiunea întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 33/1994 ar fi inadmisibilă după apariţia Legii 10/2001 nu poate fi reţinută, întrucât prevederile art. 35 din Legea 33/1994 sunt aplicabile imobilelor expropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-a realizat scopul exproprierii, astfel cum s-a dispus prin Decizia nr. VI din 27 septembrie 1999 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţiile Unite.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs pârâta SC C.E.R. SA susţinând că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 întrucât scopul exproprierii a fost realizat deoarece lucrarea pentru care a fost dispusă exproprierea a început la data emiterii decretului de expropriere, iar în prezent lucrările de excavare a terenurilor şi demolare a caselor se află în plină desfăşurare. Dispoziţiile textului de lege menţionat nu solicită finalizarea lucrărilor în termen de un an, ci, doar începerea lor, pentru a se demonstra că scopul exproprierii a fost realizat. S-a mai susţinut că cererea de retrocedare a imobilului întemeiată pe dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33 este inadmisibilă. Deşi recurenta nu a indicat expres temeiul juridic al recursului, analiza criticilor formulate face posibilă încadrarea acestora în pct. 9 al art. 304 C. proc. civ.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed.
În interpretarea corectă a dispoziţiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994, în cazul imobilelor expropriate înainte de intrarea în vigoare a acestui act normativ termenul de un an se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 33/1994 şi numai în măsura în care lucrările pentru realizarea cărora s-a dispus exproprierea nu au fost începute.
În speţă, însă, prin probele administrate în cauză, respectiv cele două rapoarte de expertiză construcţii şi topo (filele 65 şi 97 ale dosarului de apel) s-a dovedit că imobilul în litigiu nu a fost utilizat potrivit scopului pentru care a fost preluat, iar lucrările de utilitate publică nici nu au început pe amplasamentul proprietăţii reclamantului.
Referitor la cealaltă critică formulată, respectiv inadmisibilitatea cererii de retrocedare întemeiată pe dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 este de precizat că în materia restituirii imobilelor preluate de stat, Legea 10/2001 constituie o reglementare generală în raport cu Legea 33/1994. Ea nu a abrogat expres prevederile art. 35 din Legea 33/1994, care se aplică atât în situaţia în care bunul expropriat nu a fost utilizat scopului propus, cât şi în cazul efectelor pe care le generează această împrejurare.
Întrucât dispoziţiile art. 35 din Lege 33/1994 nu au fost abrogate expres şi între cele două legi există unele diferenţe de reglementare privind termenul pentru formularea cererii de restituire, conform principiului generalia specialibus non derogant, nu se poate reţine că de la data intrării în vigoare a Legii 10/2001 prevederile art. 35 din Legea 33/1994 au devenit inaplicabile.
Ca atare, drepturile persoanelor ale căror imobile au fost expropriate pot fi în continuare realizate în temeiul art. 35 din Legea nr. 33/1994, dacă sunt îndeplinite condiţiile acestui text.
În consecinţă, hotărârea pronunţată în cauză este legală, iar recursul se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC C.E.R. SA împotriva deciziei nr. 393 din 16 mai 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 19 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 170/2006. Civil. Suspendare executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 151/2006. Civil. Rectificare carte funciară.... → |
|---|
