ICCJ. Decizia nr. 1614/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1614
Dosar nr. 5/35/2006
Şedinţa publică din 11 martie 2008
Deliberând, asupra recursului de faţă, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:
Prin cererea formulată la 27 august 2003 şi înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor reclamanţii H.A.G. şi P.A. au solicitat anularea dispoziţiei nr. 1143 din 23 iulie 2003 emisă de pârâtul Primarul municipiului Oradea, în temeiul Legii nr. 10/2001 şi să se dispună restituirea în natură a imobilului înscris în C. F. 3033 Oradea.
Instanţa a admis în parte acţiunea, a constatat că reclamanţii sunt îndreptăţiţii la măsuri reparatorii în condiţiile Legii nr. 10/2001 pentru cota de 57/72 părţi teren situat în Oradea, în calitatea de moştenitor ai proprietarei K.R. şi, drept consecinţă, a dispus anularea dispoziţiei de respingere nr. 1143 din 23 iulie 2003 a primarului municipiului Oradea cu obligarea acestuia să emită o nouă dispoziţie privind cota de 57/72 părţi teren înscris în C. F. 3033-Oradea cu nr. top 4524,4525/1 şi 8764/4763 în favoarea reclamanţilor.
Pentru a pronunţa soluţia menţionată instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept:
Reclamanţii au făcut dovada calităţii lor de moştenitori ai proprietarei tabulare K.R., nu şi după proprietarul K.C., soţul supravieţuitor al defunctei K.R., fiind îndreptăţiţi la măsuri reparatorii doar în raport de cota de proprietate a antecesoarei lor.
Potrivit actelor depuse la dosar şi susţinerilor părţilor, construcţia a fost preluată în baza Decretului 223/1974 cu plata unor despăgubiri. Chiar dacă s-au plătit despăgubiri pentru imobilul construcţie, acestea au fost modice, proprietarii tabulari cedându-şi proprietatea ca urmare a părăsirii ţării printr-un act mai presus de voinţa lor.
În speţă însă reclamanţii au revendicat doar terenul care, aşa cum rezultă din probe, a fost preluat de Statul român fără plata de despăgubiri, în baza Legii nr. 59/1974.
Instanţa apreciază că terenul în litigiu a fost abuziv preluat de Statul român fiind astfel incidente dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 10/2001.
Acţiunea formulată de reclamanţi va fi admisă însă doar în parte, întrucât cererea formulată de aceştia în sensul restituirii în natură a terenului nu este întemeiată, deoarece, faţă de conţinutul înscrierilor din C.F. şi precizărilor depuse în scris de Primarul municipiului Oradea, terenul este ocupat de garaje construite din zidărie, care sunt intabulate în C.F. în baza unor hotărâri judecătoreşti.
Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, investită cu soluţionarea apelurilor declarate de ambele părţi împotriva sentinţei arătate, prin Decizia nr. 213/A din 16 mai 2007, a admis apelul declarat de reclamanţi, hotărâre pe care a desfiinţat-o şi schimbat-o în parte; a dispus restituirea în natură către reclamanţi a suprafeţei de 327 mp aferentă numărul cadastral 13638 Oradea, provenită din C.F. 3033 Oradea; a constatat că pentru diferenţa de 138 mp reclamanţii sunt îndreptăţiţi la despăgubiri, trimiţând acest capăt de cerere spre rejudecare la Tribunalul Bihor; a luat act de renunţarea la judecata apelului declarat de pârâtul Primarul municipiului Oradea, cu menţinerea celorlalte dispoziţii ale sentinţei.
Din considerentele deciziei se arată că potrivit expertizei efectuate în cauză, suprafaţa de teren liberă este de 327 mp şi că sub numărul cadastral B 26-30 sunt înscrise garaje în proprietatea unor persoane fizice ce nu sunt parte în cauză, aşa încât terenul ocupat de aceste supra edificate este indisponibil pentru restituirea în natură.
Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanţii criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva dispoziţiilor art. 304 C. proc. civ. întrucât terenul disponibil, liber de construcţii, care se poate retroceda, conform variantei a treia dezmembrărilor topo este în suprafaţă de 465 mp.
Primarul municipiului Oradea, prin întâmpinarea formulată, solicită respingerea recursului întrucât terenul solicitat a fi restituit reprezintă parcare asfaltată şi alee betonată aferentă străzii X.
Intimatul, în susţinerea poziţiei sale procesuale a depus două extrase C.F., prin care se atestă faptul că toate garajele au fost intabulate în cartea funciară, neputând fii considerate construcţii uşoare sau demontabile care să fie susceptibile de restituire în natură.
Analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate şi a probatorilor administrate în toate etapele procesuale, Înalta Curte reţine cele ce succed:
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, prin art. 1 stabileşte principiul restituirii în natură a bunurilor ce cad sub incidenţa acestei legi de reparaţie, acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent fiind posibilă doar în situaţia în care restituirea în natură nu este posibilă.
Principiul restituirii în natură rezultă şi din dispoziţiile art. 16 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 conform cărora Secretariatul Comisiei Centrale, înainte de acordarea titlurilor de despăgubiri verifică încă odată legalitatea respingerii cererii de restituire în natură a bunului ce a făcut obiect al notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001
Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 în situaţia imobilelor preluate în mod abuziv şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost demolate toate, restituirea în natură se dispune pentru terenuri liber.
În calea devolutivă de atac s-a efectuat un raport de expertiză tehnică în trei variante, fiecare dintre părţi optând pentru una din variante în sensul că reclamanţii au solicitat validarea celei de a treia variante, iar pârâtul a solicitat validarea celei de a doua variante.
Potrivit raportului de expertiză poate fi restituită în natură întreaga suprafaţă de 465 mp. format din numerele cadastrale noi 13638 – Oradea - 327 mp; 13639 – Oradea - 71mp; 13641- Oradea - 67 mp.
Faţă de concluziile raportului de expertiză coroborate cu schiţa anexă, făcând aplicarea principiului prevalenţe restituirii în natură a bunului preluat abuziv, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. civ. cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. va admite recursul declarat de reclamanţii şi drept consecinţă, va modifica în parte Decizia în sensul că va dispune restituirea în natură şi a suprafeţei de 138 mp, identificată în numerele cadastrale 13639 şi 13641. Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanţii H.A.G. şi P.A. împotriva deciziei nr. 213 A din data de 16 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Modifică în parte Decizia, în sensul că dispune restituirea în natură şi a suprafeţei de 138 mp. identificată în numerele cadastrale 13 639 şi 13 641.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1610/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 889/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
