ICCJ. Decizia nr. 3034/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3034
Dosar nr. 4936/36/2006
Şedinţa publică din 13 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele,
Prin sentinţa civilă nr. 876 din 18 aprilie 2006 a Tribunalului Constanţa s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta G.G. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Constanţa având ca obiect contestaţia împotriva dispoziţiei nr. 3864/2005 emisă de pârât.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că prin dispoziţia contestată, în mod corect s-a respins ca tardivă cererea formulată de reclamantă prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Constanţa, întrucât această cerere a fost depusă la data de 6 septembrie 2005, cu mult după data de 14 februarie 2002 când a expirat termenul prevăzut de art. 22 din Legea 10/2001.
Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta G.G. susţinând că Legea nr. 247/2005 a realizat o repunere în termen pentru formularea notificărilor şi în aceste condiţii sentinţa este nelegală.
Curtea de Apel Constanţa, prin Decizia civilă nr. 335 C din 22 noiembrie 2006 a respins apelul ca nefondat reţinând că Legea nr. 247/2005 nu a prelungit termenul de depunere a notificării, conţinutul art. 21 alin. (1) devenind art. 22 alin. (1) fără nici o modificare.
Art. 22 din Legea 10/2001 modificată prevede că notificarea se va formula în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, termen prelungit succesiv prin OUG nr. 109/2001 şi OUG nr. 145/2001, ultima zi până la care persoanele îndreptăţite puteau să formuleze notificare în termen fiind 14 februarie 2002.
Termenul de 6 luni este un termen de prescripţie, iar prelungirea acestuia trebuie prevăzută în mod expres şi nu implicit, situaţie reţinută corect de instanţa de fond.
Împotriva deciziei instanţei de apel a declarat recurs reclamanta G.G., în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reiterând motivele de apel.
Recursul este nefondat pentru motivele ce succed.
Analizând probatoriile administrate în cauză s-a constatat că notificarea formulată de reclamantă a fost depusă la data de 6 septembrie 2005, cu mult peste termenul legal ce a expirat la 14 februarie 2002. De precizat este că acest termen de depunere a notificării este un termen de decădere, care nu a mai fost prelungit în urma apariţiei Legii nr. 247/2005.
Potrivit art. 22 alin. (5) din Legea 10/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, nerespectarea termenului pentru formularea notificării atrage pierderea dreptului de a mai solicita în justiţie măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.
Textul legal menţionat a fost declarat a fi în concordanţă cu prevederile constituţionale prin Decizia nr. 21 din 27 ianuarie 2004 a Curţii Constituţionale.
În raport de data depunerii notificării, 6 septembrie 2005 şi de dispoziţiile art. 22 alin. (5) din Legea 10/2001 reclamanta recurentă este decăzută din dreptul de a solicita în justiţie restituirea în natură a imobilului şi, ca atare, criticile inserate în motivarea recursului nu pot fi reţinute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta G.G. împotriva deciziei nr. 335 C din 22 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 13 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3030/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3038/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
