ICCJ. Decizia nr. 4376/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Suceava sub nr. 2404 din 4 martie 2002, reclamantul S.I.M. a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Municipal Fălticeni solicitând obligarea acestuia să-i restituie imobilul compus din casă cu anexe și teren de 1468 mp, situat în municipiul Fălticeni, cu cheltuieli de judecată.
în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este succesorul proprietarului imobilului, care a fost bunicul său C.I., decedat la 12 iulie 1975.
Imobilul a fost preluat de stat în anul 1961, ca urmare a confiscării dispuse prin sentința penală nr. 133/1960 a Tribunalului Militar de Regiune Militară București prin care bunicul reclamantului a fost condamnat pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale.
Prin decizia penală nr. 43/1997 a Curții Supreme de Justiție, C.I. a fost achitat și s-a înlăturat pedeapsa complementară a confiscării totale a averii.
Ca urmare, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001, reclamantul a formulat notificări pentru restituirea imobilului către Primăria Municipiului Fălticeni și către Spitalul Municipal Fălticeni. Primăria i-a răspuns că spitalul este deținătorul imobilului, iar spitalul nu s-a pronunțat asupra notificării, situație în care, în temeiul art. 2 alin. (2) art. 9,art. 16,art. 20,art. 23 și art. 51 din Legea nr. 10/2001 și art. 480 C. civ., reclamantul a formulat prezenta acțiune.
Acțiunea fost respinsă ca nefondată prin sentința nr. 157 din 7 mai 2002 a Tribunalului Suceava, secția civilă. Instanța a reținut, pe de o parte că în cauză nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 10/2001, iar pe de altă parte că sunt aplicabile prevederile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, reclamantul având dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent întrucât imobilul a fost preluat cu titlu valabil și, în prezent este ocupat de secția dermato-venerice din cadrul Spitalului municipal Fălticeni.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia nr. 49 din 16 octombrie 2002 a Curții de Apel Suceava, secția civilă. Sentința a fost schimbată în tot în sensul că s-a admis acțiunea și s-a dispus restituirea în natură a imobilului. Instanța de apel a reținut incidența textului art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, infirmând aplicarea textului art. 16 alin. (1), neindicat de instanța de fond, care a citat textul art. 16 alin. (1) și a indicat greșit art. 16 alin. (4) din lege. S-a stabilit că hotărârea de confiscare a averii nu constituie un titlu valabil și, prin urmare, restituirea în natură este posibilă, nefiind necesară formularea unei acțiuni separate în temeiul art. 16 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.
împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul Spitalul municipiului Fălticeni. Acesta a fost admis prin decizia nr. 4240 din 24 octombrie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția civilă, pe considerentul că, din conținutul a două adrese aflate la dosar rezultă că acțiunea trebuia să fie judecată și în contradictoriu cu Primăria municipiului Fălticeni, astfel că s-au casat ambele hotărâri pronunțate și s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond.
Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 59 din 28 ianuarie 2005 pronunțată în dosarul nr. 5941/2004 a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că imobilul a fost preluat fără titlu valabil dar, că urmare a modificării art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, acesta nu poate fi restituit în natură.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinței a fost admis de Curtea de Apel Suceava, secția civilă prin decizia nr. 686 din 5 septembrie 2005. Acțiunea reclamantului a fost admisă și a fost obligată Primăria municipiului Fălticeni să restituie în natură imobilul.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost completată și modificată prin Legea nr. 247/2005, coroborate cu prevederile de la pct. 2 din anexa 2 lit. a) din această lege, respectiv posibilitatea restituirii în natură a imobilului, preluat abuziv în temeiul art. 2 lit. b) din Legea nr. 10/2001, cu obligarea reclamantului de a-i menține afectațiunea, respectiv aceea de secție a spitalului, pe o perioadă de până la 5 ani.
împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, criticând-o pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.
în recursul Primăriei municipiului Fălticeni se critică obligarea acesteia la restituirea în natură a întregii suprafețe de teren revendicate, respectiv 1468 mp, deși se susține că numai o suprafață de 556 mp poate fi restituită, restul fiind ocupat de construcții noi, ce aparțin spitalului, respectiv o magazie de alimente, o farmacie și construcția nouă, neterminată a spitalului, precum și rețele de apă, gaz metan, canalizare, utilități ce aparțin domeniului public.
în recursul Spitalului municipal Fălticeni se critică decizia instanței de apel, solicitându-se respingerea apelului reclamantului și menținerea sentinței nr. 59/2005 a Tribunalului Suceava, ca legală și temeinică. în subsidiar, recurentul este de acord cu restituirea suprafeței de teren de 556 mp, la fel ca și cealaltă pârâtă și pentru același considerent, respectiv acela că restul terenului este ocupat de utilități publice și anume: centrala termică și spălătoria spitalului, stația de transformare pentru alimentarea cu energie electrică a unei părți însemnate din oraș, calea de acces la stație, conducte de distribuție gaze naturale, conducte de apă, canalizare, cabluri electrice.
De asemeni, reclamantul Spitalul municipal Fălticeni susține că instanța nu a ținut cont de adresa nr. 362 din 18 ianuarie 2005 din care rezultă că, în temeiul H.G. nr. 866/2002 și a O.G. nr. 70/2002, începând cu data de 27 ianuarie 2003, spitalul a predat primăriei municipiului întregul imobil în litigiu (construcții și teren de 1468 mp), conform protocolului încheiat între pârâți sub nr. 440/2003.
Recursurile sunt fondate.
Instanțele au reținut corect că imobilul în litigiu a fost preluat abuziv, fiind incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001.
Reclamantul este persoană îndreptățită, în temeiul art. 4 alin. (2) din Lege, la măsuri reparatorii pentru acest imobil.
Primăria municipiului Fălticeni a susținut că imobilul face parte din domeniul public al orașului, dar nu a depus dovezi în acest sens.
Din procesul verbal de predare primire încheiat între pârâții recurenți la data de 21 ianuarie 2003 rezultă că spitalul a predat primăriei construcția în care funcționează secția dermato-venerice, precum și terenul aferent de 500 mp.
Pârâții recurenți susțin că pe terenul în litigiu se află însă și construcții noi, precum și utilități care deservesc atât secția spitalului cât și orașul, susțineri ce trebuie verificate prin administrarea de probe, inclusiv o expertiză tehnică.
Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămasă liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi și pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică ale localității, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Față de această situație, recursurile pârâților apar ca fondate, astfel că au fost admise, s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de apel, ca urmare a casării deciziei acestei instanțe [art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (1), (2), (3) și art. 315 alin. (1) C. proc. civ.].
Cu ocazia rejudecării se va suplimenta probatoriul în sensul celor ce preced.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4818/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4385/2006. Civil → |
|---|
