ICCJ. Decizia nr. 6852/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6852
Dosar nr. 3743/1/2006
Şedinţa publică din 11 iulie 2006
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta R.A. a formulat plângere împotriva Dispoziţiei nr. 117 din 14 ianuarie 2005 emisă de Primarul municipiului Dej, deoarece i-a fost respinsă cererea prin care a solicitat despăgubiri băneşti, ca urmare a demolării imobilului situat în municipiul Dej înscris în C.F. nr. top 889, 890/1, 893/1/2/1.
A solicitat anularea dispoziţiei de respingere a notificării şi obligarea la acordarea despăgubirilor conform Legii nr. 10/2001.
În motivarea acţiunii se arată că a primit pentru imobilul demolat în anul 1989 o despăgubire de 80.000 lei pentru clădire şi 2426 lei pentru teren. Solicită despăgubiri astfel cum au fost stabilite în raportul de evaluare.
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 768 din 10 iunie 2005 a admis plângerea reclamantei, a anulat Dispoziţia Primarului de respingere a notificării; a fost obligat Primarul municipiului Dej la acordarea de despăgubiri în favoarea reclamantei pentru imobilul menţionat, compus din teren în suprafaţă de 1213 mp şi construcţii, în sumă de 15.366 dolari SUA la cursul în lei în funcţie de cursul valutar B.N.R. la data plăţii.
Instanţa a reţinut că „notificarea" este întemeiată pentru cota de ½ din imobil aferentă reclamantei şi a fraţilor săi menţionaţi în sentinţă. Pentru cealaltă cotă de ½ reclamanta nu s-a conformat solicitării instanţei de a depune acte pentru a proba legătura de rudenie invocată.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie, prin Decizia civilă nr. 5 din 4 ianuarie 2006 a respins apelurile reclamantei R.A. şi pârâţilor Primarul municipiului Dej şi Primăria municipiului Dej.
Instanţa de apel a reţinut că în mod corect prima instanţă a stabilit că reclamanta nu a dovedit că este îndreptăţită la atribuirea despăgubirilor pentru întregul imobil.
În ce priveşte apelul pârâţilor s-a reţinut că reclamanta este îndreptăţită să i se acorde despăgubiri chiar dacă nu era proprietară tabulară la data exproprierii, deoarece conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, în absenţa unor probe contrare existenţa dreptului de proprietate se prezumă a fi cea recunoscută de actul normativ care a dispus preluarea. Se mai arată că la data exproprierii imobilului despăgubirile erau plafonate, astfel că foştii proprietari au dreptul la despăgubiri reprezentând diferenţa dintre suma actualizată plătită şi valoarea imobilului. Acest lucru a făcut instanţa de fond în baza raportului de evaluare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta R.A. şi pârâta Primăria municipiului Dej prin Primar.
În recursul reclamantei se susţine, în esenţă, că este îndreptăţită la despăgubiri pentru întregul imobil şi va depune acte de stare civilă şi arborele genealogic pentru a dovedi drepturile sale. Se mai arată că şi-a exprimat dezacordul pentru evaluarea imobilului la suma de 82.426 lei.
Recursul se priveşte ca nefondat.
Instanţele au reţinut în mod corect că la data exproprierii despăgubirile erau plafonate şi în consecinţă au acordat reclamantei diferenţa de valoare în cota dovedită. În ce priveşte această cotă recurenta nu a depus actele de care face vorbire în motivarea recursului.
Pârâta, în recursul său, susţine că „notificatoarea" a fost despăgubită la data exproprierii, sumă ce reprezintă mai mult decât valoarea reală a imobilului. În plus D.G.F.P. Cluj a avizat negativ acordarea despăgubirilor.
Şi acest recurs este nefondat.
Existând o diferenţă între suma primită la data exproprierii imobilului, teren şi construcţie, şi valoarea de piaţă a acestora la data „notificării", instanţele în mod corect au stabilit în favoarea reclamantei diferenţa de valoare [art. 11 alin. (6) din Legea nr. 10/2001].
În cauză s-a apelat la documentele de evaluare depuse la dosar, niciuna dintre părţi nesolicitând efectuarea unei expertize judiciare.
Faptul că D.G.F.P. Cluj a dat un aviz negativ nu îi conferă calitate procesuală şi deci nu este fondată cererea recurentei privind trimiterea cauzei spre rejudecare.
Acordarea în concret a despăgubirilor stabilite de instanţă este o chestiune de executare şi se va realiza conform legii şi nu avizului D.G.F.P. Cluj.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., ambele recursuri vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanta R.A. şi pârâta Primăria Municipiului Dej prin Primar împotriva deciziei civile nr. 5/A din 4 ianuarie 2006 a Curţii de Apel Cluj, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 iulie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 6991/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 6301/2006. Civil → |
---|