ICCJ. Decizia nr. 6993/2006. Civil

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 6993

Dosar nr. 5401/1/200.

Şedinţa publică din 14 septembrie 2006

 Asupra recursurilor de faţă;

 Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 20 ianuarie 2005, reclamantul T.V.D. a formulat plângere împotriva dispoziţiei nr. 207 din 13 ianuarie 2005, emisă de Primarul municipiului Târgu Jiu, solicitând anularea dispoziţiei, restituirea în natură a suprafeţei de teren liberă de construcţii, iar pentru diferenţa de teren să-i fie acordate despăgubiri băneşti.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că, prin Decretul de expropriere nr. 659/1973, antecesorul acestuia T.V., a fost expropriat cu suprafaţa de teren de 4531 mp, în prezent afectat de utilităţi publice.

Prin dispoziţia atacată, s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent în cuantum de 3.179.818.000 lei, reprezentând contravaloarea suprafeţei de teren ce a făcut obiectul exproprierii, însă nu s-a pronunţat cu privire la restituirea în natură a cel puţin trei parcele. În baza art. 31 din Legea nr. 10/2001, instanţa de fond a dispus introducerea în cauză a Ministerului Finanţelor Publice.

Prin sentinţa civilă nr. 33 din 30 iunie 2005 pronunţată de Tribunalul Gorj, a fost admisă acţiunea, a modificat art. 1 din dispoziţia nr. 207 din 13 ianuarie 2005 emisă de Primarul municipiului Târgu Jiu, în sensul că reclamantul este îndreptăţit să i se restituie în natură suprafaţa de 42 metri lungime şi 20 metri lăţime, având următoarele vecinătăţi: la sud C.F. I.C.R.A., la nord, garaje, la est, teren Primăria Târgu Jiu, la vest garaje, din suprafaţa totală de 4531 mp, urmând ca pentru restul suprafeţelor de 3691 mp în valoare de 2.189.121.244 lei, să i se acorde măsuri reparatorii în echivalent.

Instanţa de fond a reţinut că prin raportul de expertiză efectuat în cauză, s-a stabilit că din suprafaţa de 4531 mp, 840 mp poate fi restituită în natură, iar pentru diferenţa de 3691 mp, reclamantul urmează să primească măsuri reparatorii în echivalent.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Primarul municipiului Târgu Jiu şi Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Gorj, susţinând în esenţă că instanţa de fond a stabilit o situaţie de fapt eronată, impunându-se identificarea cu exactitate a terenului liber, posibil a fi restituit în natură, în raport cu actele de proprietate, schiţa terenului, dimensiuni şi vecinătăţi.

Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Gorj a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive, în raport cu dispoziţiile art. 26 alin. (3) şi art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001.

Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 38 din 18 ianuarie 2006, a respins ca nefondate apelurile formulate, cu motivarea că probatoriul administrat în cauză confirmă posibilitatea restituirii în natură a terenului în suprafaţă de 840 mp, ce se află în partea de sud a terenului în litigiu şi care este cuprins între calea ferată, I.C.R.A. la sud, zona de unde încep blocurile şi unităţile la nord.

Altfel spus, terenul de 840 mp nu este afectat de utilităţi publice.

Cu privire la despăgubirile acordate reclamantului, instanţa de apel a reţinut că acestea au fost acordate potrivit raportului de expertiză.

Referitor la critica formulată de Ministerul Finanţelor Publice, a reţinut că în virtutea principiului disponibilităţii, reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual, instanţa neavând abilitatea de a-l modifica.

Împotriva deciziei date în apel, au declarat recurs Primarul municipiului Târgu Jiu şi Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Gorj.

Primarul municipiului Târgu Jiu a susţinut că reclamantul nu a înţeles să depună notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001, prin care a solicitat despăgubiri băneşti pentru întreaga suprafaţă de 4531 mp şi nici actul de proprietate din anul 1925, din care rezultă că terenul avea o lăţime de 26 m., atât la sud cât şi în nord, cerinţă obligatorie pentru reclamant, consemnată în încheierea de şedinţă (f. 16 dosar fond).

Astfel, identificarea terenului considerat liber trebuia făcută în raport cu actele de proprietate, raportul de expertiză fiind subiectiv şi incomplet.

Ministerul Finanţelor Publice a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, dat fiind faptul că obiectul litigiului îl constituie acţiunea formulată împotriva dispoziţiei emisă de Primarul municipiului Târgu Jiu, iar pe de altă parte, Legea nr. 10/2001 prevede limitativ şi expres situaţiile în care poate fi parte în proces.

Recursurile declarate sunt întemeiate pentru considerentele ce succed:

Din raportul de expertiză tehnică judiciară, întocmit de expert B.G. (f. 38, dosar fond) rezultă următoarele:

- „terenul în litigiu se află în Târgu Jiu, este cuprins între curtea proprietăţii reclamantului la nord şi C.F. I.C.R.A. la sud, calea ferată nefolosită în prezent.

Terenul în suprafaţă de 840 mp, se află în partea de sud a terenului în litigiu, este cuprins între calea ferată I.C.R.A. la sud şi zona de unde încep blocurile şi utilităţile la nord".

La est se află terenul primăriei Târgu Jiu, dar fosta proprietate a lui V.C., la vest se află curtea şi construcţiile lui aflate pe terenul reclamantului (din spusele acestuia).

Mai rezultă că expertiza tehnică a fost efectuată pe baza actelor din dosar, deşi la termenul de judecată din data de 24 februarie 2005 (f. 16 dosar fond) instanţa a dispus ca reclamantul să depună actul de proprietate asupra terenului în litigiu şi actele de filiaţie.

Referitor la modul de întocmire a raportului de expertiză, prezentarea materialului trebuie să fie completă, răspunzându-se tuturor chestiunilor ridicate, iar concluziile trebuie să fie suficient motivate, pentru ca instanţa să fie în măsură a aprecia asupra valorii acestora.

Concluziile expertului trebuie să se bazeze pe date şi raţionamente precise.

Or, instanţa de fond şi-a fundamentat soluţia de admitere a acţiunii, pe baza unui raport de expertiză neargumentat ştiinţific.

Identificarea imobilului în litigiu a fost făcută de expert pe baza actelor din dosar.

Or, printre actele dosarului, nu se regăseşte şi actul de proprietate, cum corect instanţa de fond a dispus ca reclamantul să depună acest act.

Pe de altă parte, a identifica terenul, înseamnă a stabili existenţa materializată fizic prin formă şi dimensiuni, configuraţia proprie, semne exterioare.

Operaţiunea topo-cadastrală de recunoaştere implică stabilirea cu exactitate a imobilului în vederea restituirii în natură pe vechiul amplasament.

Totodată, expertul are obligaţia de a verifica destinaţia actuală a terenului solicitat, eventuale căi de acces, amenajări subterane, dacă lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă întregul teren afectat.

Nefiind stabilite pe deplin aceste elemente esenţiale pentru a se putea hotărî asupra fondului cauzei, conform art. 314 C. proc. civ., recursul declarat de Primarul municipiului Târgu Jiu va fi admis.

În rejudecare, este necesar a se completa probele existente cu actul de proprietate asupra terenului în litigiu şi cu o nouă expertiză de specialitate, prin care să se identifice suprafaţa de 4531 mp, fără echivoc, prin dispunere în teritoriu, configuraţia proprie, semne exterioare, vecinătăţi, în vederea restituirii în natură pe vechiul amplasament.

Totodată, expertiza va stabili dacă terenul este afectat de utilităţi publice în diverse stadii de execuţie.

În măsura în care va considera necesar pentru lămurirea situaţiei de fapt, instanţa de rejudecare, va putea administra orice alte probatorii pentru justa soluţionare a cauzei.

În raport de cele expuse şi în raport de motivele invocate prin recursul declarat de către recurentul Ministerul Finanţelor prin D.G.F.P. Gorj, recursul va fi admis, urmând ca instanţa de rejudecare să stabilească dacă are sau nu calitate procesuală pasivă în cauza de faţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de Primarul Municipiului Târgu Jiu şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva deciziei nr. 38 din 18 ianuarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă.

Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 septembrie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6993/2006. Civil