ICCJ. Decizia nr. 7515/2006. Civil
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 1505/C/2004 reclamantul T.C.P. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, să fie obligat la plata sumei de 10 miliarde lei, reprezentând reparația materială și morală pentru arestarea sa nelegală pentru perioada 2 martie 1999-26 octombrie 2001.
în motivarea cererii reclamantul a arătat că a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la delapidare și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, ancheta fiind desfășurată sub supravegherea Parchetului Militar Iași, iar începând cu data de 2 martie 1999 s-a luat măsura arestării preventive, prelungită ulterior și de instanță până la data de 26 octombrie 2001.
Prin rechizitoriul nr. 68/P/2003, s-a dispus, între altele, scoaterea sa de sub urmărire penală, soluție ce i-a fost comunicată la data de 7 iulie 2004.
A mai arătat că, la momentul arestării, care a durat 2 ani, 7 luni și 1 zi era salariat la SC S. SA Galați în calitate de agent detectiv și avea familie, fiind căsătorit și tatăl unui copil minor.
Referitor la prejudiciul material suferit, acesta arată că el provine, în principal, din neîncasarea drepturilor salariale, așa cum au fost primite, cu creșterile intervenite, de către toți colegii și în efortul familiei de angajare a avocaților care să-l apere, deplasările acesteia la instanțele din Iași și București, cheltuielile cu transportul și cazarea, cumpărare de alimente și țigări pentru pachetele la care avea dreptul, sumă al cărui cuantum total îl apreciază la 350.000.000 lei, în valoare actualizată.
în ce privește prejudiciul moral suferit, pe lângă trauma psihică directă provenind din arestarea sa, acesta a fost accentuat de publicitatea făcută și faptul că soția sa a divorțat.
Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr. 1059/2005, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul la 184.855.784 lei daune materiale și la suma de 2 miliarde lei daune morale.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că probele administrate dovedesc suferința și sacrificiile materiale ale familiei, cât și faptul că s-a destrămat familia din vina unei hotărâri nelegale.
Daunele materiale au fost stabilite prin expertiză tehnică contabilă, iar daunele morale au fost considerate ca îndestulătoare în sumă de 2 miliarde lei.
Reclamantul a declarat apel împotriva acestei hotărâri, pe care a criticat-o sub aspectul cuantumului daunelor morale.
Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 845/A din 23 noiembrie 2005, a admis apelul reclamantului și a schimbat în parte sentința, în sensul că a majorat cuantumul daunelor morale la 3 miliarde lei.
De asemenea, a respins apelul declarat de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice.
Curtea de apel, cu privire la întinderea despăgubirii pentru prejudiciul moral suferit de reclamant, a avut în vedere durata mare a privării de liberate, consecințele pe plan moral ale arestării, atingerea adusă demnității, destrămarea relațiilor de familie etc.
Referitor la apelul Statului Român, instanța a reținut că este nefondat, întrucât scoaterea de sub urmărirea penală, deși o reparație morală, nu este suficientă pentru a acoperi prejudiciul suferit ca urmare a arestării nelegale.
Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei decizii, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
El a susținut, în esență, că acordarea unor daune morale de 3 miliarde lei este vădit insuficientă, în raport cu dispozițiile art. 998 C. civ. și prevederile art. 50 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, solicitând majorarea acestui cuantum.
Recursul urmează a fi respins pentru considerentele ce succed.
Potrivit prevederilor art. 504 alin. (2) C. proc. pen. are dreptul la repararea pagubei și persoana împotriva căreia s-a luat o măsură preventivă, iar ulterior, pentru motivele arătate în alineatul 1, a fost scoasă de sub urmărire sau a fost achitată.
Analizând considerentele din decizia atacată, se constată că exact criteriile prevăzute de art. 504 C. proc. pen. au fost avute în vedere de instanța de apel.
Cum recursul nu critică soluția pentru nerespectarea acestor criterii, motivele invocate purtând doar asupra cuantumului daunelor morale acordate, el se vădește a fi nefondat, și a fost respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 7450/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7409/2006. Civil → |
|---|
