ICCJ. Decizia nr. 7526/2006. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 7526
Dosar nr. 4845/1/2006
Şedinţa publică din 28 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 42 din 10 ianuarie 2005 pronunţată de Judecătoria Roman, judeţul Neamţ, a fost admisă acţiunea pentru revendicare imobiliară şi daune formulată de reclamantul A.I., împotriva pârâtului B.T.T. şi în consecinţă:
A obligat pe pârâtul B.T.T. să lase reclamantului A.I. în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 21,67 mp situată în intravilanul satului Chilii, comuna Valea Ursului, judeţul Neamţ, înscrisă în titlul de proprietate nr. 71/2258 din 18 noiembrie 2002, pe numele reclamantului sola 28, parcela 440/A1 şi 440/A2 învecinaţi la Nord – I.I.N., la Est – E.C., I.M., la Sud – G.G. şi B.T. şi la Vest – G.M. şi B.T.Td., delimitate prin schiţa anexă la raportul de expertiză (f.38) prin culoarea galbenă.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 19.920.000 lei, pentru lipsa de folosinţă a terenului pe ultimii trei ani precum şi la suma de 8.673.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel, pârâtul B.T.T.
Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, prin încheierea din 6 martie 2006, a trimis cauza pentru soluţionarea recursului la Tribunalul Neamţ, cu motivarea că terenul supus revendicării, nu depăşeşte 1 miliard lei, astfel că raportat la dispoziţiile art. 2821 alin. (1) C. proc. civ., competenţa revine Tribunalului Neamţ.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs, pârâtul B.T.T., fără a arăta cazurile de casare, susţinând în esenţă următoarele:
- instanţa de apel, a pornit de la confuzia între obiectul acţiunii în revendicare, neevaluabil în bani, cu obiectul material al dreptului subiectiv asupra căruia se exercită atribuţiile proprietăţii.
Or, acţiunea în revendicare nu poate avea un obiect evaluabil în bani, ci doar obiectul material al dreptului asupra căruia se poartă litigiul.
Necesitatea satisfacerii taxei judiciare de timbru pentru acţiunile în revendicare nu poate duce la concluzia că şi calea de atac pe care legea o prevede în cazul acestora este supusă evaluării pe care o fac părţile din litigiu.
- interpretarea textului de lege incident în speţă, respectiv art. 2821 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat de art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004, trebuie înţeleasă că legiuitorul a dorit să extindă aplicabilitatea articolului menţionat la toate acţiunile personale;
- nu poate fi interpretat art. 2821 C. proc. civ., modificat prin Legea nr. 195/2004, în sensul în care acesta se aplică şi acţiunilor reale;
- din interpretarea logică a prevederilor art. 2821 C. proc. civ., rezultă că legiuitorul când a dorit să supună calea de atac a apelului în cazul acţiunilor reale a precizat în mod expres acest lucru, cum este cazul acţiunilor posesorii, care este o acţiune reală imobiliară.
per a contrario, în cazul celorlalte acţiuni reale, legiuitorul a înţeles să nu suprime calea de atac a apelului.
- în al patrulea rând, pornind de la o interpretare prin analogie, a prevederilor art. 402 alin. (2) C. proc. civ., ar rezulta că persoanele care pretind că sunt proprietarii bunurilor asupra cărora poartă executarea silită pot formula contestaţie la executare, beneficiind atât de calea de atac a apelului cât şi de calea de atac a recursului, pe când în cazul acţiunii în revendicare, beneficiarul acesteia are calea de atac, după cum obiectul dreptului real este mai mare sau mai mic de 1.000.000.000 lei.
Recursul nu este întemeiat.
Critica recurentului este întemeiată pe dispoziţiile art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea OUG nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, dispoziţii prin care a fost modificat art. 2821 alin. (1) C. proc. civ.
Dispoziţiile criticate au format şi obiectul excepţiei de neconstituţionalitate invocate de recurent în faţa instanţei de apel, respinsă prin Decizia nr. 31 din 19 ianuarie 2006 a Curţii Constituţionale.
Ulterior, dispoziţiile art. 2821 alin. (1) C. proc. civ. au fost modificate prin art. I pct. 40 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea OUG nr. 138/2002 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă.
Potrivit art. 2821 alin. (1) C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 219/2005 „Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principială privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliar lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială, acţiunile posesorii precum şi cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii şi în alte cazuri prevăzute de lege".
Întrucât măsurile de procedură sunt de strictă şi imediată aplicare în mod legal, Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, a trimis cauza pentru soluţionarea recursului la Tribunalul Neamţ, având în vedere valoarea obiectului material asupra căruia se poartă litigiul, de 1 miliard lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul B.T.T. împotriva încheierii din 6 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia civilă, în dosarul nr. 2156/2005.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 752/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 7529/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
