ICCJ. Decizia nr. 98/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 98.
Dosar nr.3746/59/2006
Şedinţa publică din 5 februarie 2007
Asupra recursului civil de faţă;
Din analiza lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 24 februarie 2006, Ş.I. si Ş.M. au solicitat, in temeiul Legii nr. 10/2001 şi în contradictoriu cu Primarul municipiului Arad, obligarea pârâtului de a se pronunţa prin dispoziţie motivată asupra notificării înregistrată sub nr. 768/2005 la BEJ H.P., privind restituirea în natură a imobilului înscris in C.F. Micalaca nr.top.2969/662/8, în termen de 60 de zile de la rămânerea definitivă si irevocabilă a hotărârii ce se va pronunţa.
Tribunalul Arad, secţia civilă, prin sentinţa nr. 344 din 22 martie 2006, a admis acţiunea civilă exercitată de către reclamanţii Ş.I. şi Ş.M. împotriva pârâtului Primarul municipiului Arad. A obligat pe pârât să se pronunţe prin decizie sau dispoziţie motivată asupra notificării înregistrată sub nr. 768 din 29 noiembrie 2005 la Biroul executorului judecătoresc H.P. privind restituirea in natură a imobilului înscris in C.F. Micalaca cu nr.top. 2969/662/8 în termen de 60 de zile de la rămânerea irevocabila a hotărârii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că primăria nu şi-a îndeplinit obligaţia de a răspunde prin decizie sau dispoziţie motivată la notificare, conform art. 23 si urm. din Legea nr. 10/2001, fie în sensul admiterii, fie a respingerii cererii. Instanţa a respins astfel excepţiile invocate deoarece primarul avea obligaţia de a răspunde notificării, chiar dacă aceasta nu a fost depusă în termen.
Apelul declarat de pârâtul Municipiul Arad prin Primar împotriva sentinţei tribunalului a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă, prin Decizia nr. 238 din 14 septembrie 2006.
Instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că în mod corect si just, prima instanţă a constatat că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 23 si art. 25 din Legea nr. 10/2001 şi că notificării reclamanţilor trebuia să i se răspundă de către pârât prin decizie motivată, indiferent dacă li se restituie imobilul în natură ori dacă li se oferă restituire prin echivalent, în despăgubiri băneşti sau li se refuză atare drepturi.
Împotriva deciziei pronunţată în apel a declarat recurs pârâtul Municipiul Arad prin Primar, solicitând admiterea acestuia si modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acţiunii reclamanţilor ca fiind prescrisă. A arătat că prin notificarea adresată în baza Legii nr. 247/2005, reclamanţii au solicitat restituirea în natură sau despăgubiri pentru imobilul situat în Arad, înscris în C.F. Micalaca cu nr.top.2969/662/8, compus din apartament cu 4 camere în suprafaţă totală de 90 mp, iar prin adresa nr. 46690 din 31 ianuarie 2006, Compartimentul Asistenţă Juridică din cadrul Primăriei municipiului Arad a răspuns acestora că prin Legea nr. 247/2005 nu s-a acordat un nou termen pentru depunerea notificărilor în temeiul Legii nr. 10/2001. A precizat că reclamanţii nu au respectat procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001, respectiv nu au notificat unitatea deţinătoare a imobilului în condiţiile şi în termenul prevăzut de art. 22 alin. (1) din lege, notificarea fiind înregistrată tardiv, respectiv la data de 29 noiembrie 2005, iar sancţiunea nerespectării termenului de depunere a notificării este decăderea din dreptul de a mai solicita în instanţă măsuri reparatorii în natura sau prin echivalent. Astfel, în mod eronat s-a reţinut în considerentele deciziei atacate că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 23, art. 24 şi art. 25 din Legea nr. 10/2001, întrucât aceste texte sunt incidente notificărilor adresate unităţii deţinătoare a imobilului în termenul de decădere prevăzut de lege, iar interpretarea în alt mod a acestor dispoziţii legale ar crea posibilitatea soluţionării notificărilor depuse peste termen.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce se vor expune in continuare.
Reclamanţii au arătat că au întreprins demersul prevăzut de Legea nr. 10/2001 şi s-au adresat Primăriei municipiului Arad prin notificarea nr. 768/2005 trimisă prin biroul executorului judecătoresc, însă respectiva instituţie nu a emis decizie sau dispoziţie motivată.
Prin urmare, procedura administrativă reglementată prin Legea nr. 10/2001 a fost demarată, dar la notificarea respectivă, deşi exista obligaţia legală instituită prin art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, de a se răspunde prin decizie sau dispoziţie motivată, acest lucru nu s-a realizat.
Prezentul recurs priveşte deci situaţia lipsei răspunsului persoanei notificate, împrejurare culpabilă care nu poate să afecteze interesele persoanelor îndreptăţite şi nici să le lipsească de posibilitatea de a-şi apăra drepturile recunoscute de lege.
În consecinţă, deşi legiuitorul nu a reglementat în mod expres situaţia în care persoana notificată refuză să răspundă solicitării adresată prin notificare, totuşi cei îndreptăţiţi se pot adresa instanţei judecătoreşti competentă pentru ca aceasta să oblige persoana juridică să emită Decizia sau dispoziţia motivată, această obligaţie rezultând din scopul legii şi din procedura prealabilă instituită în mod imperativ.
Pornind de la raţiunea adoptării Legii nr. 10/2001 şi în concordanţă cu scopul elaborării actului normativ este evident că dispoziţiile neclare trebuie interpretate în favoarea persoanei îndreptăţite.
Se reţine astfel că termenul de răspuns la notificare cât şi modalitatea de răspuns sunt obligatorii, întrucât o altă calificare ar deturna finalitatea urmărită de legiuitor. Prevederile legale menţionate ilustrează că, indiferent dacă „persoanei îndreptăţite" i se restituie în natură imobilul ori i se oferă restituirea prin echivalent sau chiar i se refuză un drept ca atare, persoana notificată este obligată ca, asupra solicitării adresate pe cale de notificare, să se pronunţe printr-o decizie sau dispoziţie motivată.
Pentru cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de pârât va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGI.
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul Arad prin Primar împotriva deciziei nr. 238 din 14 septembrie 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată in şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 9794/2006. Civil | ICCJ. Decizia nr. 98/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
