ICCJ. Decizia nr. 9863/201/. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 9863
Dosar nr. 6201/2/200.
Şedinţa publică din 29 noiembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin notificarea formulată de V.N. în temeiul Legii nr. 10/2001 şi adresată Primăriei municipiului Olteniţa Judeţul Călăraşi s-a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în municipiul Olteniţa, la intersecţia străzilor A. şi R. în care au funcţionat hotelul V. şi restaurantul D. împreună cu terenul aferent în suprafaţă de 1600 mp arătând că imobilul i-a fost donat de bunicul său I.V. fiind deţinut de acesta până în anul 1945 când a fost preluat de stat în contextul politic de la acea vreme.
Prin dispoziţia nr. 764 din 11 aprilie 2002 Primarul municipiului Olteniţa a restituit imobilul compus din teren în suprafaţă de 1131 mp şi construcţie P + 1 în suprafaţa construită de 702 mp situat în Olteniţa, cu vecinătăţile menţionate în dispoziţie, arătându-se că terenul retrocedat face parte din întreaga suprafaţă de 1600 mp, diferenţa nerestituită fiind ocupată de domeniul public.
Prin acţiunea înregistrată la data de 10 iunie 2002 la Tribunalul Călăraşi reclamantul V.N. a atacat în justiţie dispoziţia nr. 764 emisă la data de 11 aprilie 2002 de Primarul Municipiului Olteniţa solicitând anularea parţială a acesteia şi restituirea şi a diferenţei de 469 mp constatând că această suprafaţă de teren aparţine domeniului public.
Primul ciclu procesual s-a finalizat prin Decizia nr. 6048 din 3 noiembrie 2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie… secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin care s-a casat Decizia nr. 142 A din 7 martie 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, cauza fiind trimisă la aceeaşi instanţă pentru rejudecarea apelului reclamantului.
S-a reţinut că nemişcătorul este scos în integralitatea sa din lista bunurilor imobile aparţinând domeniului public şi că instanţa trebuie să identifice şi să verifice pe bază de dovezi dacă terenul este ocupat de construcţii şi dacă în subteran sunt instalaţii destinate să servească construcţiilor din apropiere.
După acest prim ciclu procesual, în rejudecare, prin Decizia civilă nr. 118 A din 13 martie 2006 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, a respins ca nefondat apelul reclamantului.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut în baza raportului de expertiză tehnică la care părţile nu au făcut obiecţiuni că terenul nu poate fi restituit în natură fiind afectat de amenajări de utilitate publică.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat recurs invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Decizia este criticată pentru că a aplicat greşit dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. Se susţine că prin Hotărârea nr. 114 din 19 noiembrie 2002 a Consiliului local Olteniţa imobilul a fost scos din domeniul public şi nu face parte nici din domeniul privat al localităţii.
Prin întâmpinare Primăria Municipiului Olteniţa a solicitat respingerea recursului.
Recursul este fondat şi va fi admis pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 6048 din 3 noiembrie 2004 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, a fost trimisă cauza pentru rejudecare la aceeaşi instanţă de apel cu îndrumarea de a se lămuri susţinerile contradictorii ale părţilor, să se verifice pe bază de dovezi şi să se identifice concret suprafaţa de 469 mp nerestituită dacă şi în ce proporţii este ocupată de construcţii şi dacă în subteran sunt instalaţii care deservesc construcţiile din apropiere.
Expertiza realizată la instanţa de apel a reţinut (fila 30 dosar 869/2005 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă) că pe suprafaţa respectivă sunt scări de acces, pavaj din plăci de beton, spaţiu verde şi o baracă.
Faţă de cele dispuse în Decizia de îndrumare se constată că instanţa de trimitere nu a lămurit susţinerile contradictorii ale părţilor.
Raportul de expertiză nu clarifică situaţia terenului (schiţa aflată la dosarul nr. 869/2005 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă), dacă restituirea sa împiedică accesul la bloc, cât din această suprafaţă este strict necesară accesului şi cât poate fi restituit.
Toate acestea sunt considerente care impun admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Vor fi clarificate aspectele expuse pe bază de dovezi inclusiv prin suplimentarea raportului de expertiză tehnică de specialitate.
Aşa fiind, recursul va fi admis.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul V.N. împotriva deciziei nr. 118 A din 13 martie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Casează Decizia şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 98/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 9789/2006. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
