ICCJ. Decizia nr. 306/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 306.
Dosar nr. 29571/1/200.
Şedinţa publică din 16 aprilie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Primarul comunei Cornu Luncii, judeţul Suceava a emis dispoziţia nr. 80 din 11 septembrie 2003, prin care a fost respinsă notificarea nr. 373/2001, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, prin care petentul B.Z. solicitase restituirea în natură a fabricii de cherestea „Sasca" sau acordarea de despăgubiri, imobilul ce a aparţinut tatălui său, F.Z.
Contestaţia formulată de petent împotriva dispoziţiei primarului a fost respinsă, ca nefondată, prin sentinţa nr. 238 din 23 martie 2004, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia civilă, reţinându-se că nu au fost depuse de contestator actele doveditoare privind dreptul de proprietate şi calitatea sa de succesor, în termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001.
Apelul declarat de contestator împotriva sentinţei tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin Decizia nr. 629 din 21 iunie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia civilă.
Împotriva susmenţionatei decizii a declarat recurs contestatorul susţinând, în esenţă că a depus la dosar înscrisuri doveditoare ale calităţii sale de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii, iar cu ocazia dezbaterii recursului a învederat, aşa cum rezultă din practicaua deciziei, că în perioada şederii sale în România va mai obţine şi alte înscrisuri.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce vor urma.
Este adevărat că nici la instanţa de fond, nici la cea de apel, contestatorul nu a depus la dosar înscrisurile doveditoare ale calităţii sale de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii în sensul Legii nr. 10/2001.
În faza de recurs însă, contestatorul a depus la dosar mai multe înscrisuri, printre care certificatul de moştenitor nr. 134 din 8 iunie 2005, emis de Biroul notarial public M.A., cu sediul în Fălticeni, prin care a fost atestată calitatea sa de unic succesor al defunctului F.Z., adresa nr. 220467 din 16 ianuarie 2004 a Direcţiei Generale a Serviciilor Administrative, Patrimoniu şi Arhivare, din cadrul Ministerul Finanţelor Publice din care rezultă că fabrica de cherestea S., ce a fost proprietatea numiţilor F.Z. şi L.B. a fost naţionalizată, precum şi numeroase alte acte pe care instanţele de fond şi de apel nu le-au avut la dispoziţie, pentru a se putea pronunţa asupra fondului litigiului.
Mai mult decât atât, cu ocazia dezbaterii recursului contestatorul a învederat instanţei că, pe perioada şederii sale în România este în măsură să mai obţină şi alte înscrisuri doveditoare.
Faptul că înscrisurile doveditoare nu au fost depuse în termenul prevăzut în art. 22 din Legea nr. 10/2001, în vigoare la data soluţionării fondului şi a apelului este lipsit de relevanţă, deoarece, în caz contrar, ar fi încălcate prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., conform cărora, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru aflarea adevărului, putând ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
În consecinţă, recursul urmează a fi admis, conform art.312 alin. (1) C. proc. civ., a fi casate ambele hotărâri şi a fi trimisă cauza, spre rejudecare tribunalului, faţă de împrejurarea că nici una dintre instanţe nu s-a pronunţat asupra fondului litigiului şi pentru a nu fi private părţile de două grade de jurisdicţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul B.Z..
Casează Decizia nr. 629 din 21 iunie 2005 a Curţii de Apel Suceava, secţia civilă, şi sentinţa nr. 238 din 23 martie 2004 a Tribunalului Suceava, secţia civilă.
Trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Suceava.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3066/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3070/2007. Civil → |
|---|
