ICCJ. Decizia nr. 3070/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3070
Dosar nr. 2838/89/200.
Şedinţa publică din 16 aprilie 2007
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 1592 din 4 august 2006, pronunţată de Tribunalul Vaslui s-a admis în parte acţiunea reclamantei T.M. în contradictoriu cu Primarul Municipiului Bârlad.
A fost anulată dispoziţia nr. 2135 din 7 iulie 2005, emisă de Primarul Municipiului Bârlad.
A fost obligat Primarul municipiului Bârlad să restituie reclamantei terenul în suprafaţa de 319,16 mp, situate în Bârlad, identificat prin schiţa anexă nr. 2 la raportul de expertiză, întocmit de expertul L.C., haşurat cu culoare neagră şi delimitat de punctele de contur 1-2-3-4-5-6-7-8-9-12-11-10-11.
S-a constatat că reclamanta este îndreptăţită la despăgubiri pentru construcţiile demolate în limita sumei de 6257 RON, despăgubiri care să fie acordate potrivit Legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
A fost respinsă acţiunea reclamantei îndreptată împotriva Consiliul Local Bârlad pentru lipsa calităţii procesual pasive.
A fost respinsă cererea reclamantei pentru obligarea pârâţilor la plata sumei de 1.800.000.000 lei cu titlu de despăgubiri.
A fost obligat Primarul municipiului Bârlad să achite reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 1460 RON.
A fost obligată reclamanta să consemneze în contul expertului A.C. suma de 245 RON, reprezentând diferenţă onorariu expert.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, reclamanta în baza Legii nr. 10/2001 a formulat notificare prin care a solicitat restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 356 mp, situat în Bârlad, teren liber, iar pentru casa de locuit şi anexele gospodăreşti care au existat pe acest teren, despăgubiri.
Reclamanta a făcut dovada că este moştenitoarea defuncţilor N.Ş. şi S.N., foştii proprietari ai imobilului şi că a formulat notificarea în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Prin dispoziţia nr. 2135 din 7 iulie 2005, i s-a respins cererea pentru restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 356 mp, cu motivarea că este ocupat de blocuri de locuinţe şi lucrări de sistematizare aferente acestora, cât şi cererea pentru acordarea despăgubirilor băneşti şi s-au propus măsuri reparatorii prin echivalent, constând în titluri de valoare nominală sau acţiuni la societăţile comerciale tranzacţionate pe piaţa de capital în valoare de 49.781.704 lei.
Prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză s-a relevat că terenul este liber, fără construcţii şi neafectat de utilităţi publice, conform anexei 2. Prin aceeaşi expertiză s-a evidenţiat că există două chioşcuri din metal aparţinând SC N. SRL şi SC A.C. SRL, şi împrejmuiri din plasă de sârmă, ridicate de către cetăţenii din zonă, construcţii demolabile.
Faţă de aceste aspecte, s-a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, situaţie în care terenul poate fi restituit în natură, liber, fără construcţii.
Obiecţiunile formulate de Primarul municipiului Bârlad la raportul de expertiză întocmit în cauză, s-au respins ca tardive, cu motivarea că au fost depuse la al treilea termen de judecată.
S-a mai reţinut că valoarea construcţiilor demolate este mai mare decât cea stabilită prin dispoziţia contestată, evaluare făcută în raport de dispoziţiile art. 11 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 10/2001.
În ceea ce priveşte cererea reclamantei pentru acordarea despăgubirilor băneşti, în cuantum de 1.800.000.000 lei s-a reţinut ca nefondată, cu motivarea că este îndreptăţită la restituirea în natură a terenului, că imobilele demolate nu au valoarea reactualizată pretinsă iar faţă de modificările aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, măsurile reparatorii prin echivalent, se acordă potrivit Titlului VII din ultima lege enunţată.
Faţă de obiectul litigiului, s-a admis lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Bârlad.
Curtea de Apel laşi, secţia civilă, prin Decizia nr. 161 din 22 noiembrie 2006 a respins apelul pârâtului Primarul municipiului Bârlad.
Instanţa de apel a reţinut că obiecţiunile formulate de pârât la data de 31 iulie 2006, la al treilea termen de judecată şi faţă de conţinutul acestora, corect au fost respinse ca depuse peste termenul prev. de art. 212 alin. (2) C. proc. civ., cât şi pentru că se referă la o altă situaţie de fapt decât cea reţinută prin dispoziţia contestată, pârâtul neparticipând la întocmirea raportului de expertiză.
În plus, instanţa a mai avut în vedere că pârâtul nu a participat la judecată, deşi a fost legal citat, nu şi-a formulat apărările necesare şi nu a prezentat probe în sprijinul susţinerii obiecţiunilor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs pârâtul Primarul municipiului Bârlad.
În dezvoltarea cererii de recurs, recurentul pârât susţine că, în cauză, nu s-a stabilit în concret situaţia terenului a cărui restituire s-a dispus.
În acest sens, arată că a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, învederând că, terenul în litigiu nu este liber, fiind spaţiu verde aferent blocurilor de locuinţe, că aparţine domeniului public al municipiului Bârlad şi că nu s-au cercetat aspectele legate de existenţa unor utilităţi publice subterane. în acelaşi sens, se susţine că a depus acte doveditoare în sprijinul celor afirmate anterior, pe care instanţa trebuia să le aibă în vedere, pentru a se putea pronunţa cu privire la natura juridică a terenului.
Recursul motivat vizează, de fapt, aspecte care ţin de aplicarea Legii nr. 10/2001 şi permite încadrarea în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
De regulă, potrivit acestei legi, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.
Dacă restituirea în natură este posibilă, persoana îndreptăţită nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent, decât în cazurile expres prevăzute de lege.
Prin art. 10 din aceeaşi lege se prevede că, în situaţia imobilelor preluate abuziv şi ale căror construcţii edificate pe acestea au fost demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, iar pentru construcţiile demolate şi terenurile ocupate, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
Dacă pe terenurile în litigiu s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv şi au fost edificate noi construcţii autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a terenului liber, iar pentru suprafaţa ocupată de noile construcţii, cea afectată servituţiilor legale şi altor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.
Legea prevede că, se pot restitui în natură terenurile pe care s-au ridicat construcţii neautorizate, în condiţiile legii, după data de 1 ianuarie 1990, precum şi cele uşoare sau demontabile.
Faţă de susţinerile recurentului pârât cu privire la situaţia terenului, pentru care s-a dispus restituirea în natură, se constată că, prin expertiza întocmită în cauză nu s-a stabilit cu certitudine dacă acesta este într-adevăr liber de construcţii, neafectat de utilităţi publice, cât şi natura lui juridică, în raport de inventarul domeniului public, conform poziţiei 326, înregistrat sub nr. 24197/2005, depus la dosar, în sensul celor arătate anterior.
Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că, împrejurările cauzei nu au fost pe deplin stabilite de către instanţă. Este adevărat că, pârâtul a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză, întocmit în cauză la al treilea termen de judecată, după depunerea lucrării, încălcând disp. art. 212 alin. (2) C. proc. civ., dar situaţia terenului nefiind clarificată, instanţa, din oficiu, avea obligaţia să dispună completarea expertizei pentru identificarea lui privind vecinătăţile, situaţia juridică, dacă este liber, fără construcţii şi fără alte utilităţi publice.
În consecinţă, va admite recursul declarat de pârât, va casa Decizia atacată şi, în temeiul art. 314 C. proc. civ. va trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiaşi instanţe.
Cu ocazia rejudecării, instanţa de apel va avea în vedere, dacă terenul a cărei restituire s-a dispus în suprafaţă de 319,16 mp, este liber de orice construcţii şi utilităţi publice, dacă există utilităţi publice subterane (reţele de gaz metan, reţele de apă şi reţele de curent electric).
Prin urmare, se impune completarea expertizei întocmită în cauză sau chiar efectuarea unei noi expertize care să identifice terenul în discuţie în suprafaţă şi vecinătăţi, să stabilească dacă este liber de construcţii şi utilităţi publice, dacă este străbătut de utilităţi publice subterane, dacă are destinaţia de spaţiu verde aferent blocurilor de locuinţe şi dacă, potrivit disp. Legilor nr. 213/1998 şi nr. 215/2001 aparţine domeniului public, având în vedere şi inventarul domeniului public deţinut de pârât.
Se vor administra şi alte probe necesare pentru a se determina dacă terenul este liber, pentru a se putea delimita fosta proprietate a reclamantei, ţinându-se cont de blocurile de locuinţe edificate în zonă şi de buna funcţionare a utilităţilor acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Primarul Municipiului Bârlad împotriva decizie nr. 161 din 22 noiembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel laşi, secţia civilă, pe care o casează şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 16 aprilie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 306/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3004/2007. Civil → |
|---|
