ICCJ. Decizia nr. 4145/2007. Civil. Legea 10/2001. Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr.4145/2007
Dosar nr. 3139/1/2006
Şedinţa publică din 22 mai 2007
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ. asupra cererii de revizuire de faţă, a reţinut următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 155 din 1 iunie 2004, Tribunalul Gorj a respins excepţiile invocate de pârâtele SC A. SA Gorj şi A.V.A.S., a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii F.D., V.M., C.M., V.P. şi V.N. şi s-a constatat că aceştia au dreptul la măsuri reparatorii în echivalent, în cuantum de 3.791.430.450 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că terenul în suprafaţă de 26.525 mp, care a aparţinut autorului reclamanţilor este deţinut de pârâta SC A. SA GORJ, că terenul a fost preluat de stat prin Decretul de expropriere nr. 83/1949 şi că, fiind ocupat în totalitate de clădiri, reţele de apă, gaze naturale şi energie electrică, nu poate fi restituit în natură.
Instanţa de fond a mai reţinut că reclamanţii au adresat pârâtei SC A. SA GORJ o notificare, dar nu au primit nici un răspuns.
Prin Decizia nr. 1023 din 11 aprilie 2005, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a admis apelul declarat de pârâta SC A. SA GORJ şi a schimbat sentinţa tribunalului în sensul respingerii acţiunii faţă de această pârâtă, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Pârâta A.V.A.S. a fost obligată la plata sumei de 2.000.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin aceeaşi decizie a fost respins apelul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva sentinţei tribunalului.
Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs pârâta A.V.A.S. care a susţinut că reclamanţii nu au parcurs procedura administrativă prealabilă reglementată prin Legea nr. 10/2001 aşa încât nu are calitate procesuală pasivă în cauză iar acţiunea, în privinţa sa, a fost prematur formulată. A mai susţinut că notificarea a fost adresată unităţii deţinătoare a imobilului revendicat, respectiv SC A. SA GORJ şi că eronat instanţa de apel a reţinut că această societate comercială nu are calitate procesuală pasivă. A.V.A.S. a mai susţinut că, în atare situaţie, nu datorează nici cheltuieli de judecată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, prin Decizia nr. 725 din 23 ianuarie 2006, a admis recursul declarat de A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 1023 din 11 aprilie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă, pe care a casat-o.
A respins apelul declarat de pârâta SC A. SA GORJ împotriva sentinţei nr. 155 din 01 iunie 2004 a Tribunalului Gorj, secţia civilă.
A admis apelul declarat de A.V.A.S. împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale pasive în privinţa A.V.A.S.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A exonerat pe pârâta A.V.A.S. de plata sumei de 2 milioane lei (ROL) cheltuieli de judecată în apel şi a obligat-o pe pârâta SC A. SA Gorj la plata acestei sume către reclamanţi.
Pentru a decide astfel, instanţa de recurs a reţinut că prin notificarea înregistrată sub nr. 974 din 09 noiembrie 2001, reclamanţii au solicitat pârâtei SC A. SA GORJ, în temeiul Legii nr. 10/2001, restituirea în natură a terenului expropriat de la autorul lor sau acordarea de despăgubiri băneşti.
Instanţa de recurs a reţinut că din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză reiese că terenul în suprafaţă de 26.525 mp ce a aparţinut autorului reclamanţilor, cumpărat în anul 1998 de pârâta SC A. SA GORJ este ocupat în totalitate de construcţii astfel că nu poate fi restituit în natură.
Aşa fiind, instanţa de recurs a constatat că pârâta SC A. SA GORJ, fiind persoană juridică deţinătoare a imobilului revendicat, în sensul prevederilor Legii nr. 10/2001, căreia i-a fost adresată notificarea formulată de reclamanţi, are calitate procesuală pasivă iar nu pârâta A.V.A.S., cum greşit a stabilit instanţa de fond.
La data de 21 februarie 2006, SC A. SA GORJ a formulat cerere de revizuire a deciziei nr. 725 din 23 ianuarie 2006 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Cererea de revizuire a fost înregistrată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 3139/1/2006.
În motivarea cererii, revizuenta a susţinut că este o societate comercială privatizată integral în cadrul programului de privatizare în masă prin cupoanele nominative de privatizare (18,75%) şi prin cumpărarea în anul 1998 a pachetului de acţiuni, reprezentând 81,15 % din capitalul social, de la fostul F.P.S. de către PAS A. GORJ (Programul Acţiunilor Salariaţilor). A susţinut că toate imobilele, între care se regăseşte şi terenul revendicat au fost preluate cu titlu valabil şi evidenţiate în patrimoniul societăţii comerciale privatizate cu respectarea dispoziţiilor legale.
Revizuenta a susţinut că prin Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu numai că s-a admis recursul A.V.A.S. ci s-a acordat mai mult decât putea cere A.V.A.S., cu încălcarea principiului disponibilităţii, prin menţinerea sentinţei Tribunalului Gorj numai faţă de SC A. SA GORJ în sensul obligării acesteia la plata a cea.3,8 miliarde ROL cu titlu de măsuri reparatorii prin echivalent, către reclamanţi precum şi la plata cheltuielilor de judecată (plus petita).
Revizuenta a mai susţinut că a fost descoperit un înscris nou - o anexă la contractul de vânzare-cumpărare dintre F.P.S. şi PAS A. GORJ prin care se arată fără echivoc faptul că o dată cu cumpărarea acţiunilor au fost preluate atât terenul cât şi clădirile, acestea fiind incluse în patrimoniu societăţii.
Revizuenta a precizat că acest înscris nou îl reprezintă Dosarul de prezentare privind oferta de vânzare a acţiunilor SC A. SA GORJ gestionate de F.P.S. la SC A. SA GORJ şi Procesul-verbal de licitaţie din data de 11 noiembrie 1998, documente care, fără cunoştinţa revizuentei, s-au aflat în posesia persoanei fizice care a participat la licitaţia organizată pentru privatizarea societăţii (P.P.) şi care infirmă apărarea A.V.A.S. că prin transmiterea acţiunilor nu se transmite automat şi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
Revizuenta a mai susţinut că Statul Român, prin intermediul instituţiei publice implicate în privatizare, a încasat de la persoanele fizice române contravaloarea acţiunilor la SC A. SA GORJ, transmiţându-le proprietatea asupra patrimoniului societăţii, în care sunt incluse atât terenurile cât şi clădirile şi că tot Statul Român, prin intermediul instanţei de judecată, i-a obligat pe aceeaşi acţionari să plătească încă o dată contravaloarea terenului existent deja în patrimoniul societăţii, către reclamanţi. A arătat că acesta este un caz flagrant de încălcare a dreptului de proprietate, în evidentă contradicţie chiar cu Legea nr. 10/2001 (art. 27 din lege, devenit art. 29 după republicare).
Revizuenta a arătat că pentru evitarea unei condamnări din partea CEDO s-ar impune ca pe calea revizuirii să fie avută în vedere soluţionarea corectă a cauzei şi îndrumarea reclamanţilor pentru realizarea faţă de A.V.A.S. a procedurii prealabile pentru a fi despăgubiţi în mod corect de Statul Român prin intermediul instituţiei publice care a efectuat privatizarea, iar nu de către SC A. SA GORJ.
A cerut admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi menţinerea deciziei pronunţate de Curtea de Apel Craiova.
În drept, revizuenta şi-a întemeiat cererea pe art. 322 pct. 2, pct. 5 şi pct. 9 C. proc. civ.
Cererea de revizuire nu este fondată.
Potrivit art. 322 C. proc. civ. „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
- pct. 2. „dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-apronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut";
- .... pct. 5. „dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a desfiinţat sau s-a modificat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere";
- .... pct. 9. „dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate."
Motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 constituie o exigenţă a principiului disponibilităţii procesuale, principiu în conformitate cu care instanţa este ţinută să statueze numai în limitele în care a fost sesizată. Ultima ipoteză consacrată în art. 322 pct. 2 C. proc. civ. vizează un caz de plus petita, respectiv acea situaţie când instanţa, admiţând cererea, a acordat mai mult decât s-a cerut.
În speţă, soluţionând recursul cu care a fost investită, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra excepţiei calităţii procesuale pasive a A.V.A.S. pe care aceasta a invocat-o prin motivele de recurs şi a constatat că A.V.A.S. nu are calitate procesuală pasivă în raportul juridic dedus judecăţii, dispunând în consecinţă, aşa încât nu se poate susţine că instanţa de recurs ar fi nesocotit principiul disponibilităţii procesuale şi a acordat mai mult decât s-a cerut, motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. nu este incident.
Nici motivul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 5 C. proc. civ. invocat de revizuenta nu este fondat.
Pentru a se putea invoca acest motiv de revizuire şi a se admite revizuirea trebuie să fie îndeplinite cumulativ anumite condiţii: revizuientul să se bazeze pe un înscris nou, care nu a fost folosit în procesul în care s-a pronunţat hotărârea atacată; înscrisul să fi existat la data pronunţării hotărârii supuse revizuirii; înscrisul să nu fi putut fi produs, fie că a fost reţinut de partea potrivnică, fie dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţii.
În speţă, revizuenta s-a prevalat de „Dosarul de prezentare privind oferta de vânzare a acţiunilor SC A. SA GORJ gestionate de F.P.S. la SC A. SA GORJ şi de Procesul-verbal de licitaţie din data de 11 noiembrie 1998", documente despre care a susţinut că, sunt înscrisuri noi care, fără cunoştinţa sa, s-au aflat s-au aflat în posesia unei alte persoanei fizice care a participat la licitaţia organizată pentru privatizarea societăţii.
Aceste înscrisuri nu constituie însă acte noi în sensul textului de lege menţionat, revizuenta neputând susţine că nu a avut cunoştinţă de ele câtă vreme PAS A. GORJ a fost unul dintre participanţii la licitaţie (pe care de altfel a şi câştigat-o), aceasta nefăcând nici dovada că nu Ie-a putut înfăţişa dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa sau că au fost reţinute de partea potrivnică.
Consacrarea motivului de revizuire prevăzut de pct. 9 al art. 322 a fost necesară pentru a crea posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, atunci când se constată acest lucru printr-o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
Din interpretarea textului legal menţionat rezultă că poate fi supusă revizuirii doar acea hotărâre judecătorească cu privire la care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale ceea ce nu este cazul în speţă deoarece revizuenta nu s-a prevalat de nici o decizie pronunţată de CEDO din care să rezulte că prin Decizia nr. 725 din 23 ianuarie 2006 a Î.C.C.J. i-au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale, astfel încât nici motivul de revizuire întemeiat pe pct. 9 al art. 322 C. proc. civ. nu este întemeiat.
Având în vedere temeiurile care preced, se constată că cererea de revizuire este nefondată şi va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de SC A. SA GORJ împotriva deciziei nr. 725 din 23 ianuarie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 mai 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4734/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4141/2007. Civil. Drept de autor şi drepturi... → |
|---|
