ICCJ. Decizia nr. 5059/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 5059

Dosar nr. 3101 /118/2007

Şedinţa publică din 18 septembrie 2008

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 29 martie 2007, revizuenta V.R. a solicitat Tribunalului Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimaţii Municipiul Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţa, să dispună revizuirea sentinţei civile nr. 1518 din 13 decembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Constanţa.

A arătat că în urma cererii sale formulată de S.P.I.T.V.B.L. Constanţa i-a fost eliberată o copie a matricolei nr. 2 – impozite pe clădiri, ce vizează terenul ce a aparţinut soţului său şi care a făcut obiectul litigiului.

Acest act, ascuns de partea potrivnică şi neprezentat instanţelor, demonstrează că rolul fiscal pentru teren a fiinţat până în anul 1951, primăria încasând impozitele şi nu a apelat la pactul comisoriu din anul 1942 aşa cum au reţinut instanţele în lipsa înscrisului, terenul trecând în proprietatea statului în perioada de referinţă a Legii nr. 10/2001printr-un act abuziv după anul 1945.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

În susţinerea acţiunii s-a depus cererea adresată organului fiscal şi înscrisul la care revizuenta a făcut referire.

Prin sentinţa civilă nr. 1210 din 19 iunie 2007 Tribunalul Constanţa, secţia civilă, a respins cererea de revizuire a sentinţei nr. 1518 din 13 decembrie 2004 pronunţată de aceiaşi instanţă, ca nefondată, cu motivarea că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.

Apelul declarat de revizuentă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 391/C din 10 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, minori şi familie, litigii de muncă şi asigurări sociale.

Instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că înscrisul prezentat de către apelantă şi anume foaia matricolă din care rezultă că soţul a achitat taxele şi impozitele la zi nu reprezintă un înscris nou, acesta putea fi prezentat şi în timpul soluţionării cauzei pe fond printr-o simplă cerere adresată organului în drept.

Pe de altă parte, nu se poate reţine că înscrisul s-a aflat la partea potrivnică şi nici nu poate fi considerat ca determinant în cauză.

Împotriva acestei din urmă decizii a declarat recurs revizuenta V.R.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., revizuenta a susţinut în esenţă următoarele:

- înscrisul prezentat, respectiv matricola nr. 2 „impozit pe clădiri" aferentă terenului în litigiu, este un act nou;

- acţiunea în revendicare formulată de soţul acesteia a fost soluţionată nefavorabil din lipsa înscrisului menţionat;

- istoricul de rol fiscal a fost o probă dispusă şi solicitată de instanţe, astfel că nu are nicio culpă în înfăţişarea acestuia, cum greşit au reţinut instanţele:

Revizuenta a mai arătat că prin acte normative guvernamentale, începând cu anul 1999-2000, s-a dispus predarea arhivelor fiscale de la finanţe la compartimentele de impozite şi taxe, proces care a presupus o lungă perioadă de inventariere şi clasificare prelungită şi după anul 2005.

În fine, motivarea instanţei de apel că „este lipsită de relevanţă împrejurarea că impozitul a fost achitat până în anul 1951", este nemotivată şi surprinde, fiind o dovadă în plus de admitere a recursului întrucât pactul comisoriu nu a operat în 1942 deoarece s-ar fi sistat rolul fiscal.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 322 pct. 5 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri date de instanţa de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.

În înţelesul prevederilor legii, înscrisul doveditor pe baza căruia se poate cere revizuirea unei hotărâri trebuie să fi fost descoperit după darea hotărârii, în sensul că el a existat la data pronunţării hotărârii a cărui revizuire se cere, dar până în acel moment a fost reţinut de partea potrivnică sau nu a putut fi înfăţişat datorită unei împrejurări mai presus de voinţa părţilor.

Pe de altă parte, în sensul art. 322pct. 5 C. proc. civ., înscrisurile ce se prezintă în cererea de revizuire trebuie să fie „înscrisuri doveditoare" care dacă ar fi fost cunoscute de instanţă cu ocazia judecării pricinii, să fi putut duce la o altă soluţie decât cea adoptată.

Înscrisul trebuie să aibă forţă probantă în mod singular, fără să fie necesară administrarea altor probe.

Actul invocat de revizuentă, respectiv foaia matricolă a imobilului în litigiu nu poate fi considerat că a fost reţinut de partea potrivnică sau că nu l-a putut obţine de la autoritatea administrativă urmare a preluării arhivelor de la finanţe la compartimentele de impozite şi taxe, atâta vreme cât nu a făcut dovada susţinerilor sale.

În ceea ce priveşte forţa probantă a înscrisului invocat, este de remarcat că instanţele şi-au întemeiat soluţia pe nerespectarea obligaţiilor stipulate în pactul comisoriu de către titularul dreptului de proprietate C.V. asupra unui teren strict delimitat în planul de sistematizare al plajei Mamaia, ce a format obiectul actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1133 din 17 martie 1936 şi nu pe lipsa foii matricole.

Aşa fiind, recursul declarat de revizuenta V.R. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V.R. împotriva deciziei nr. 391/C din 10 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia civilă, pentru cauze cu minori şi de familie, precum şi pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5059/2007. Civil. Legea 10/2001. Recurs