ICCJ. Decizia nr. 5826/2007. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 5826
Dosar nr. 6350/104/200.
Şedinţa publică din 19 septembrie 2007
Constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, reclamanta G.S. a solicitat ca în contradictoriu cu Primăria municipiului Slatina să se pronunţe o hotărâre, de anulare a dispoziţiei nr. 3189 din 3 octombrie 2006 emisă de primar, în soluţionarea notificării transmise conform Legii nr. 10/2001.
În motivele de fapt ale cererii s-a arătat că în mod greşit au fost propuse măsuri reparatorii prin echivalent, că reparaţia pentru imobilul preluat prin expropriere (teren în suprafaţă de 237 mp şi construcţie de 105 mp) trebuia să se facă prin acordarea unui alt imobil în compensare.
Prin sentinţa civilă nr. 1355 din 12 decembrie 2006 Tribunalul Olt a respins contestaţia ca neîntemeiată.
În considerentele sentinţei s-a reţinut că imobilul preluat de la reclamantă nu poate fi restituit în natură, fiind afectat unei utilităţi publice, respectiv, peluza aferentă Casei de Cultură.
Pe de altă parte, din adresa emisă de Primăria municipiului Slatina rezultă că pe raza administrativ-teritorială a oraşului nu există terenuri libere care să poată fi acordate în compensare, astfel încât reclamanta este îndreptăţită la acordarea de despăgubiri în condiţiile prevederilor legii speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei a fost respins prin Decizia nr. 169 din 7 martie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Pentru pronunţarea acestei soluţii, instanţa de apel a constatat că într-adevăr, imobilul preluat prin efectul exproprierii nu mai poate fi restituit în natură întrucât este afectat de detalii de sistematizare.
În ce priveşte pretenţia reclamantei de a-i fi restituit teren prin compensare, aceasta este neîntemeiată, în condiţiile în care efectuarea unei astfel de oferte este atributul exclusiv al unităţii deţinătoare, iar Primăria municipiului Slatina a comunicat faptul că nu deţine terenuri libere care să-i poată fi acordate apelantei.
De asemenea, a fost apreciată ca lipsită de relevanţă depunerea unei schiţe a oraşului, solicitată de apelantă, câtă vreme nu au fost finalizate procedurile de restituire în natură a terenurilor, pentru a se putea stabili dacă există terenuri libere.
Împotriva deciziei a declarat recurs apelanta-reclamantă, care a susţinut caracterul nelegal al soluţiei, determinat de faptul că instanţa nu a exercitat rolul activ şi nu a solicitat intimatei prezentarea schiţei oraşului, din care să rezulte terenurile din domeniul privat, susceptibile a fi atribuite prin compensare. Numai în această modalitate s-ar fi dat satisfacţie dispoziţiilor legale care reglementează modalitatea de asigurare a reparaţiei pentru situaţia celor deposedaţi abuziv.
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat întrucât dispoziţia dată în soluţionarea notificării a respectat prevederile Legii nr. 10/2001, raportat la situaţia juridică a imobilului.
Criticile formulate de recurentă, neîncadrate în drept, urmează să fie analizate de instanţă [prin prisma dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., care permit stabilirea temeiului juridic în raport de motive], cu referire la motivul reglementat de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., faţă de împrejurarea că se invocă nesocotirea unui principiu în desfăşurarea procesului civil (acela al rolului activ).
Recursul este nefondat.
Pretinzând încălcarea de către judecători a principiului rolului activ în aflarea adevărului, recurenta face referire la faptul că instanţa nu a solicitat depunerea la dosar de către intimată, a schiţei oraşului, din care ar fi rezultat situaţia terenurilor disponibile, care ar fi putut face obiect al compensării.
Potrivit art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri legale şi temeinice. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părţile se împotrivesc.
Rezultă aşadar, că în exercitarea rolului activ, judecătorii pot ordona probe dar numai în măsura în care acestea sunt necesare pentru corecta stabilire a situaţiei de fapt.
Dispunerea asupra probatoriului, chiar atunci când se face din oficiu şi nu la solicitarea părţii, trebuie să se realizeze cu respectarea exigenţelor art. 167 C. proc. civ., respectiv, atunci când „dovezile pot să aducă dezlegarea pricinii".
În speţă, lămurirea situaţiei imobilelor la nivelul unităţii administrativ-teritoriale a municipiului Slatina se realizase pe baza probelor administrate deja, respectiv, adresa (fila 14, fond) potrivit căreia, faţă de împrejurarea că procedurile administrative întemeiate pe Legea nr. 10/2001 şi pe Legea nr. 247/2005 nu sunt finalizate, nu existau la acea dată terenuri libere (nerevendicate) care să poată fi acordate în compensare.
În aceste condiţii, instanţa de apel a apreciat corect ca nefiind relevantă o altă probă cu înscrisuri (constatând în schiţa oraşului), câtă vreme nu fuseseră finalizate procedurile de restituire în natură a terenurilor.
Este vorba în această situaţie, nu de o încălcare a principiului rolului activ, ci de apreciere asupra pertinenţei probatoriului în conformitate cu dispoziţiile procedurale (art. 168 C. proc. civ.).
Potrivit considerentelor arătate, critica formulată a fost apreciată neîntemeiată, astfel încât recursul va fi respins în consecinţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta G.S. împotriva deciziei nr. 169 din 7 martie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5868/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5799/2007. Civil. Limitarea exercitării... → |
|---|
