ICCJ. Decizia nr. 6634/2007. Civil

Decizii civile ICCJ 2007

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 6634

Dosar nr. 16154/54/200.

Şedinţa publică din 15 octombrie 2007

Asupra recursului civil de faţă:

Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ., constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 5 mai 2003, reclamanţii I.V., I.M., M.I., F.E.V., B.B., I.G., I.M., I.C. şi I.D. au solicitat în contradictoriu cu pârâta A.A.R.Z. Drobeta Turnu Severin să le fie restituit în natură imobilul situat în Drobeta Turnu Severin, şi terenul aferent în suprafaţă de 1000 mp, iar pârâta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii au arătat că imobilul situat la adresa de mai sus a fost proprietatea autorului lor H.I. care a cumpărat terenul în anul 1929 de la numitul M.G. prin actul de vânzare-cumpărare transcris la Tribunalul Mehedinţi sub nr. 604/1929.

Ulterior, H.I. împreună cu soţia sa H.E. au construit pe acest teren o casă de locuit care a fost preluată în baza Decretului nr. 92/1950, poz. 90 de Statul Român, unde figurează H.I. cu 5 apartamente, situate în Drobeta Turnu Severin.

S-a arătat că Decretul nr. 92/1950 constituie titlul pentru preluarea unui număr de 5 apartamente, respectiv un apartament situat în imobilul din str. B. nr. 17 (conform adresei nr. H7/C/1993, emisă de Arhivele Statului, filiala Mehedinţi, în care se menţionează că acest ap. a fost naţionalizat prin Decret nr. 92/1950), precum şi alte 4 apartamente situate în str. A. nr. 49, care iniţial au fost închiriate şi apoi vândute unor persoane fizice.

Celelalte spaţii şi apartamente preluate de stat, în afara celor 5 menţionate anterior, printre care şi imobilul din str. K. nr. 26, se arată că au fost dobândite de stat fără o bază legală, deci, fără titlu.

În ceea ce priveşte imobilul din str. K. nr. 26, potrivit adresei eliberată de R.A. L. se evidenţiază că „imobilul din str. K. nr. 26 nu se află în evidentele unităţii ca imobil naţionalizat".

Reclamanţii mai arată că, potrivit Legii nr. 10/2001 au notificat-o pe deţinătoarea imobilului, solicitând restituirea lui în natură, dar aceasta, deşi avea obligaţia legală să soluţioneze notificarea în termen de 60 de zile, nu a făcut-o nici până la această dată, atitudine ce echivalează cu neîndeplinirea obligaţiei impusă de lege, conduită prin care i-a determinat pe reclamanţi să promoveze acţiune la instanţă.

Se mai susţine că, pârâta A.A.R.Z. Mehedinţi are personalitate juridică proprie, şi în aceste condiţii, fiind deţinătoarea imobilului avea obligaţia să răspundă la notificare.

Prin întâmpinarea formulată de A.A.R.Z. Mehedinţi se arată că imobilul situat în str. K. nr. 26 aparţine în prezent acestei pârâte, unitate cu personalitate juridică ce se află în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei Publice, respectiv D.G.A.I.A. Mehedinţi, fiind instituţie bugetară, preluat prin Protocolul nr. 43 din 22 ianuarie 1998.

În acelaşi sens se precizează că imobilul a intrat în mod legal în proprietatea statului prin Decret nr. 92/1950, inventariat la nr. 102 în Arhivele Statului şi că a fost preluat succesiv şi folosit de mai multe unităţi de stat, care l-au primit în administrare operativă directă, cu destinaţie de utilitate publică, astfel că, în condiţiile art. 6 din Legea nr. 213/1998, face parte din domeniul public şi nu poate fi restituit.

În acelaşi sens s-a arătat că imobilul a suferit mai multe transferuri de la unităţi de stat, în prezent deţinându-l O.A.R.Z. Mehedinţi, care i-a adus importante îmbunătăţiri conform actelor anexate, îmbunătăţiri ce constau în modernizarea sediului administrativ, construirea şi dotarea laboratoarelor echivalate la suma de 610.338.000 lei.

Pe parcursul judecăţii, la 1 noiembrie 2003 a decedat reclamantul Ionescu Ion, astfel că prin încheierea din 10 noiembrie 2003 au fost introduşi în cauză moştenitorii acestuia: I.C. în calitate de soţie supravieţuitoare şi I.D. în calitate de fiică.

Faţă de precizarea pârâtei, în sensul că, potrivit HG nr. 739/2003 nu mai are personalitate juridică şi bunurile aflate în posesia sa sunt în patrimoniul D.G.A.I.A. şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, prin încheierea din 5 aprilie 2004 s-a dispus introducerea în cauză a acestora din urmă în calitate de pârâte, cât şi a Prefecturii Mehedinţi în raport de susţinerea aceluiaşi oficiu, în sensul că reclamanţii au dreptul numai la despăgubiri băneşti, notificarea fiind trimisă prefecturii.

Tribunalul Mehedinţi, prin sentinţa civilă nr. 390 din 17 mai 2004 a admis în parte acţiunea reclamanţilor I.V., I.M., M.I., F.E.V., B.B., I.G., I.M., I.C. şi I.D. şi a obligat pârâtele să procedeze la o ofertă de restituire prin echivalent sub formă de despăgubiri băneşti, cu respectarea art. 40 din Legea nr. 10/2001, în limita valorii de 2.265.098.000 lei, corespunzătoare valorii imobilului proprietatea reclamanţilor, situat în Drobeta Turnu Severin, str. K. nr.26 şi a terenului aferent de 1.135,64 mp, învecinat la R - proprietate privată, A - str. K., N - str. R. L. şi S -proprietatea pârâtei.

Au fost obligate pârâtele să plătească reclamanţilor 1.000.000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.

Tribunalul a reţinut că reclamanţii au calitate de persoane îndreptăţite conform art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, că autorii lor au fost proprietarii imobilului preluat abuziv, dar cu titlul valabil şi că reclamanţii beneficiază de disp. art. 2 lit. g) din aceeaşi lege.

Deoarece s-au respectat dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 privind îndeplinirea procedurii administrative prealabile şi că la data formulării notificării imobilul a cărui restituire s-a solicitat se afla în posesia O.A.R.Z. Mehedinţi, acestuia îi revine obligaţia să emită dispoziţie pentru soluţionarea acţiunii reclamanţilor.

Faţă de concluziile raportului de expertiză, cât şi a suplimentului la expertiză, instanţa a apreciat că, lucrările de îmbunătăţire aduse imobilului schimbă complet identitatea acestuia şi destinaţia de locuinţă, situaţie în care devin incidente dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 şi reclamanţii ar fi îndreptăţiţi numai la măsuri reparatorii în echivalent.

Modalitatea de reparaţie a fost aleasă în funcţie de destinaţia de locuinţă pe care a avut-o imobilul, astfel încât s-au acordat despăgubiri.

Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, prin Decizia nr. 697 din 27 septembrie 2006 a admis apelul declarat de reclamanţii I.V., I.M., M.I., I.G., F.E.V., B.B., I.M., I.C. şi I.D. împotriva sentinţei civile nr. 390 din 17 mai 2007, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în contradictoriu cu intimata pârâtă Agenţia de A.R.Z. Mehedinţi.

A fost admis apelul declarat de Prefectura Mehedinţi împotriva aceleiaşi hotărâri.

Au fost respinse apelurile declarate de pârâtele Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Bucureşti şi D.A.D.R. Mehedinţi împotriva aceleiaşi hotărâri.

A fost schimbată sentinţa apelată, în sensul că s-a admis acţiunea reclamanţilor faţă de pârâtele Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării rurale, D.A.D.R. Mehedinţi şi A.A.R.Z. Mehedinţi.

A fost anulată dispoziţia nr. 56 din 8 august 2001, emisă de D.G.A.I.A. Mehedinţi si s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Drobeta Turnu Severin, compus din construcţii şi terenul în suprafaţă de 1136 mp.

A fost respinsă acţiunea faţă de pârâta Prefectura Mehedinţi pentru lipsă calitate procesuală pasivă.

Pârâtele Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării, Rurale, D.A.D.R. Mehedinţi, A.A.R.Z. Mehedinţi au fost obligate să plătească reclamanţilor 400 RON cheltuieli de judecată.

Instanţa de apel a reţinut în esenţă că, tribunalul a fost investit cu o acţiune în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru restituirea imobilului situat în Drobeta Turnu Severin, str. K. nr.26, compus din construcţie şi teren aferent. Cadrul procesual stabilit iniţial a fost lărgit prin introducerea în cauză, în calitate de pârâţi a Direcţiei Generale a Agriculturii şi Industriei Alimentare Mehedinţi, a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, precum şi a Prefecturii Mehedinţi.

Corect s-a stabilit calitatea de persoane îndreptăţite a reclamanţilor în raport de disp. art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, preluarea abuzivă, dar cu titlu valabil, în temeiul Decretului nr. 92/1950, temeiul de aplicare al Legii nr. 10/2001 fiind art. 2 lit. g).

Reclamanţii au respectat procedura administrativă prealabilă, finalizată prin emiterea Dispoziţiei nr. 56 din 8 august 2001 de către pârâta D.G.A.I.A. Mehedinţi, prin care s-a făcut apelanţilor o ofertă de despăgubire la valoarea estimată de 5.000.000 lei.

Deşi s-a susţinut că plângerea formulată împotriva dispoziţiei a fost tardivă, instanţa de fond a înlăturat această apărare şi a reţinut că plângerea s-a formulat în termen.

La data înaintării notificării, imobilul a cărui restituire s-a solicitat se afla în patrimoniul pârâtei, O.A.R.Z. Mehedinţi, ce avea personalitate juridică.

Această instituţie bugetară se afla în subordinea D.G.A.I.A. Mehedinţi şi M.A.P.P. şi a ajuns în posesia imobilului prin Protocolul nr. 43 din 22 ianuarie 1998.

În urma reorganizării propuse de Guvern, această pârâtă a pierdut personalitatea juridică, devenind unitate fără personalitate juridică, în subordinea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

În atare situaţie, pârâta O.A.R.Z. având calitate de unitate deţinătoare, controlul jurisdicţional trebuie să vizeze posibilitatea restituirii imobilului solicitat de reclamanţi de către această unitate.

S-a mai apreciat că instanţa de fond a stabilit o stare de fapt greşită în ceea ce priveşte îmbunătăţirile aduse imobilului.

În acest sens, au fost interpretate greşit concluziile raportului de expertiză şi a suplimentului la raport privind îmbunătăţirile aduse imobilului, interpretare în raport de care a aplicat greşit art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001, reţinând că identitatea imobilului este schimbată în proporţie de 100%. Astfel, în expertiza ordonată în apel s-a concluzionat că asupra imobilului s-au efectuat numai lucrări de reparaţii capitale şi amenajări, în funcţie de destinaţia actuală (spaţii administrative).

În expertiză s-au redat toate cele 8 corpuri de clădire existente şi edificarea acestora pe ani, astfel că, suprafaţa de 1135,64 mp de teren este ocupată de construcţii în suprafaţă de 574,66 mp, din care corpul 1 măsoară 125 mp, şi este edificat anterior anului 1950.

Celelalte corpuri reprezentând laboratoare, grup sanitar, centrală termică, şopron metalic, adăpost vieri şi padoc, sunt construcţii nou edificate, dar o parte dintre acestea pot fi ridicate.

Întrucât prin îmbunătăţirile aduse imobilului preluat, acesta nu a fost transformat în unul nou faţă de cel iniţial, chiar dacă s-au adăugat corpuri noi, ori s-a modificat compartimentarea iniţială din spaţiul de locuit, în birouri şi s-au adus îmbunătăţiri funcţionale, s-a constatat că în mod greşit a fost respinsă cererea de restituire în natură.

Imobilul ce face obiectul litigiului se află în posesia unei unităţi bugetare care este în subordinea unui minister, dar care nu a fost inclus în lista imobilelor ce intră sub incidenţa art.16 din Legea nr. 10/2001, republicată (Anexa nr. 2).

În consecinţă, dându-se eficienţă principiului prevalentei restituirii în natură, stipulat în art. 9 alin. (l) din Legea nr. 10/2001, care stabileşte cu valoare de principiu că „imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini", astfel că în raport de cele expuse s-a ajuns la soluţia deja arătată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii I.V., I.M., M.I., I.G., F.E.V., B.B., I.M., I.C., I.D. şi pârâţii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi D.A.D.R. Mehedinţi.

Recurenţii I.V., I.M., M.I., F.E.V., B.B., I.G., I.M., I.C. şi I.D., fără a preciza în drept motivul de recurs, susţin că prin Decizia recurată nu s-a făcut nicio menţiune privind clădirile existente la data preluării abuzive prin Decretul nr. 92/1950 şi demolate înainte de anul 2001, despre care Legea nr. 10/2001 arată în art. 10 alin. (l) că „în situaţia imobilelor preluate abuziv şi ale căror construcţii au fost demolate total sau parţial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber şi pentru construcţiile rămase nedemolate, iar pentru construcţiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent."

Se mai susţine că, valoarea clădirilor demolate în anul 1978 de către Trustul S.M.A. Mehedinţi era mai mare cu % decât valoarea celor rămase, care după reparaţiile efectuate în anii 1998-1999, în anul 2003 au fost evaluate la peste 3 miliarde lei.

Se mai precizează că, potrivit art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001, „valoarea corespunzătoare construcţiilor preluate în mod abuziv şi demolate se stabileşte potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare ".

Raportat la acest text, susţin recurenţii că, mărimea suprafeţei totale a clădirilor demolate în anul 1978 era de 489 mp, adică 2/3 din suprafaţa totală de 756 mp, preluată abuziv, ceea ce duce la concluzia că valoarea actualizată a construcţiilor demolate depăşeşte de aproape 10 ori valoarea adaosurilor făcute la proprietatea antecesorilor lor.

În raport de aceste precizări, recurenţii menţionează că sunt îndreptăţiţi la măsuri reparatorii prin echivalent şi pentru cei 498 mp, suprafaţă însumată a clădirilor demolate după anul 1978, potrivit valorii de piaţă de la data soluţionării notificării.

În plus, se mai precizează că, din conţinutul adresei nr. 4010 din 19 octombrie 2000, emis de O.A.R.Z. Mehedinţi rezultă că, printre imobilele naţionalizate în baza Decretului nr.92/1950 figura şi corpul B (laboratoare şi grup sanitar), astfel că aceste imobile există şi în prezent şi nu fac parte din construcţiile demolate.

Pârâta D.A.D.R. Mehedinţi susţine că, instanţa de apel a interpretat greşit actul dedus judecăţii, schimbând înţelesul vădit, neîndoielnic al acestuia.

Precizează că prin interpretarea greşită a concluziilor raportului de expertiză, cât şi a suplimentului la raport privind îmbunătăţirile aduse imobilului, s-a ajuns la aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

Arată recurenta că, pe baza documentelor existente la dosar a făcut dovada că numai corpul A, cu o suprafaţă de 125 mp nu a fost demolat şi i s-au adus îmbunătăţiri, restul clădirilor construite fiind imobile noi.

De asemenea, în mod greşit, instanţa de apel a luat în calcul doar împrejurarea că la corpul nr. l s-au efectuat numai lucrări de modificare prin compartimentarea unor birouri, fără a se lua în calcul construcţiile noi, edificate după data preluării.

Pentru că la imobilul respectiv s-au făcut investiţii diferite şi că reclamanţii nu ar fi dovedit că la data preluării acestuia existau aceste construcţii, se susţine că nu se putea aplica art. 2 lit. g) din Legea nr. 10/2001, modificată, privind restituirea în natură.

Pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în recursul declarat a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive.

În dezvoltarea cererii de recurs, arată că în raport de obiectul cererii iniţiale a reclamanţilor, calitatea procesuală pasivă aparţine Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, unitate cu personalitate juridică, în subordinea căreia funcţionează U.A.R.Z. Mehedinţi, care este şi unitatea deţinătoare a imobilelor ce fac obiectul litigiului.

Analizând recursurile în raport de criticile formulate, instanţa reţine următoarele:

Reclamanţii I.V., I.M., M.I., F.E.V., B.B., I.C., I.D., I.G. şi I.M., în temeiul Legii nr. 10/2001 au solicitat restituirea imobilului situat în Drobeta Turnu , compus din construcţii şi terenul aferent în suprafaţă de 1136 mp.

Pe parcursul procesului a decedat reclamantul I.G., fiind introduşi în cauză moştenitorii acestuia, M.I.G. şi I.I., care prin cererile de la filele 49-50 au precizat că îşi însuşesc recursul declarat de antecesorul lor şi că înţeleg să continue procesul alături de ceilalţi comoştenitori pentru redobândirea proprietăţii ce a aparţinut defuncţilor H.I. şi H.E.

Aşa cum corect a reţinut instanţa de apel, cadrul procesual stabilit iniţial a fost extins prin introducerea în cauză în calitate de pârâţi a Direcţiei Generale a Agriculturii şi Industriei Alimentare Mehedinţi şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului.

Ca urmare a declanşării procedurii administrative prealabile prevăzute de Legea nr. 10/2001, a fost stabilită calitatea de persoane îndreptăţite a reclamanţilor, în raport de disp. art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, preluarea abuzivă a imobilelor ce au aparţinut antecesorilor reclamanţilor în temeiul Decretului nr. 92/1950, procedura fiind finalizată prin emiterea dispoziţiei nr. 56 din 8 august 2001, emisă de către pârâta D.G.A.I.A. Mehedinţi.

S-a reţinut că, imobilul a cărui restituire s-a solicitat, la data formulării notificării se afla în patrimoniul Oficiului de Ameliorare şi Reproducţie Zootehnică Mehedinţi, ce avea personalitate juridică.

Fiind o instituţie bugetară se afla în subordinea D.G.A.I.A. Mehedinţi şi în urma reorganizării propusă de Guvern, printr-o ordonanţă din 28 iunie 2003 i s-a ridicat personalitatea juridică; astfel a devenit unitate tară personalitate juridică, în subordinea Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

Într-o asemenea situaţie, calitatea de unitate deţinătoare s-a statuat că o are O.A.R.Z. Mehedinţi.

În apel a fost ordonată efectuarea unei expertize pentru identificarea în suprafaţă şi vecinătăţi a imobilului, evaluarea la preţul de circulaţie pe piaţa liberă, evaluarea construcţiilor şi amenajărilor ce nu pot fi dislocate, identificarea eventualelor adăugiri sub aspectul structurii şi naturii lor, care să ducă la modificarea integrală, întocmirea unei schiţe cu reprezentarea construcţiilor şi a terenului, aşa cum au existat în patrimoniul autorilor reclamanţilor şi cu reprezentarea construcţiilor şi amenajărilor, pretinse a fi edificate de pârâtă, identificarea clădirilor şi încăperilor predate prin procesul-verbal din 1 octombrie 1976, întocmirea unei schiţe cu evidenţierea construcţiilor vechi şi nou edificate, identificarea terenului liber, dacă există, neafectat de construcţii ori dacă este necesar exploatării imobilului şi stabilirea destinaţiei actuale a imobilului.

Expertul a concluzionat că asupra imobilului s-au executat numai lucrări de reparaţii capitale şi amenajări în funcţie de destinaţia actuală, ca spaţii administrative.

S-a mai precizat că, prin îmbunătăţirile aduse imobilului, acesta nu a fost transformat astfel încât să devină unul nou, faţă de cel iniţial, chiar dacă s-au adăugat corpuri noi ori a fost modificată compartimentarea iniţială prin transformarea din spaţiul de locuit, în birouri, îmbunătăţirile privind numai buna sa funcţionalitate.

Nu s-a dovedit că imobilul în discuţie ar aparţine domeniului public, în condiţiile în care, printr-o hotărâre de guvern nu a fost scos din circuitul civil, situaţie în care nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001.

Niciuna dintre susţinerile reclamanţilor şi ale pârâtei D.A.D.R. Mehedinţi, invocate prin criticile formulate în recursuri, nu poate fi reţinută, astfel că, în mod corect instanţa a dat eficienţă dispoziţiilor art. 7 alin. (1) şi art. 9 alin. (l) din Legea nr. 10/2001, care stabilesc cu valoare de principiu că, „imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află, se restituie în natură, în starea în care se află la data cererii de restituire şi libere de orice sarcini", obligaţie ce revine unităţii deţinătoare, pârâta precizată din cauza de faţă.

Fiind dovedit că prin îmbunătăţirile aduse imobilului, acesta nu este transformat astfel încât să devină nou, corect a reţinut instanţa de apel că nu sunt incidente dispoziţiile art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001.

În ceea ce priveşte recursul declarat de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, privind excepţia invocată referitoare la lipsa calităţii procesuale pasive se reţine că este fondat.

Având în vedere obiectul cauzei, este fără niciun dubiu că, în speţă, calitatea procesuală pasivă aparţine Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Mehedinţi, unitate cu personalitate juridică, în subordinea căreia funcţionează U.A.R.Z. Mehedinţi, conform anexei nr. 2 la HG nr. 155/2005, privind organizarea şi funcţionarea Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, cu completările şi modificările ulterioare.

S-a dovedit că patrimoniul U.A.R.Z. Mehedinţi a fost preluat de către D.A.D.R. Mehedinţi, unitate cu personalitate juridică, care, potrivit Legii nr. 10/2001 poate emite decizii sau dispoziţii motivate.

De altfel, D.G.A.I.A. Mehedinţi este şi unitatea deţinătoare a clădirii şi a terenului ce fac obiectul cererii de restituire.

Pentru considerentele expuse, urmează ca recursul declarat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale să fie admis, Decizia recurată să fie modificată în parte, în sensul admiterii apelului aceluiaşi pârât împotriva hotărârii instanţei de fond, care va fi schimbată în parte, respingându-se acţiunea reclamanţilor faţă de acest pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive, restul dispoziţiilor deciziei fiind menţinute.

Recursurile reclamanţilor şi pârâtei D.A.D.R. Mehedinţi urmează a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de Ministerul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale împotriva deciziei nr. 697 din 27 septembrie 2006 a Curţii de Apel Craiova pe care o modifică în parte, în sensul că admite apelul aceluiaşi pârât împotriva sentinţei civile nr. 390 din 17 mai 2004 a Tribunalului Mehedinţi, pe care o schimbă în parte, respingând acţiunea reclamanţilor faţă de acelaşi pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive.

Menţine restul dispoziţiilor deciziei atacate.

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamanţii I.V., I.G, decedat şi continuat de moştenitorii I.M.G. şi I.I., I.M., I.C., I.D. şi de pârâta D.A.D.R. Mehedinţi împotriva aceleiaşi decizii.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 octombrie 2007.

← ICCJ. Decizia nr. 68/2007. Civil. Limitarea exercitării...  ICCJ. Decizia nr. 623/2007. Civil. Reparare prejudicii erori... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6634/2007. Civil