ICCJ. Decizia nr. 733/2007. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 733.
Dosar nr. 5557/111/2007
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2007
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 25 august 2006, reclamanta Direcţia Generală de Paşapoarte a chemat în judecată pe pârâtul D.E., solicitând restrângerea dreptului acestuia la liberă circulaţie în statele Uniunii Europene pe o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea cererii, întemeiate pe art. 38, art. 39 şi art. 52 din Legea nr. 248/2005, reclamanta a susţinut că, la 11 aprilie 2006, pârâtul a fost returnat din Spania conform Acordului de readmisie încheiat de România cu acea ţară.
Tribunalul Bihor, secţia civilă, prin sentinţa nr. 274 din 5 martie 2007, a respins acţiunea pe considerentul că de la 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană, astfel că aplicarea art. 52 din Legea nr. 248/2005 ar echivala cu restrângerea dreptului la liberă circulaţie chiar pe teritoriul ţării noastre.
Curtea de Apel Oradea, secţia civilă mixtă, prin Decizia nr. 225 din 22 mai 2007, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, reţinând că:
- odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, restrângerea libertăţii de circulaţie a cetăţenilor români, deveniţi cetăţeni ai uniunii menţionate, este reglementată de normele comunitare, respectiv Directiva nr. 38/2004 şi Regulamentul nr. 1612/1968;
- potrivit acestor norme, libera circulaţie poate fi restrânsă doar dacă există o ameninţare serioasă şi suficientă care să afecteze interesele fundamentale ale societăţii, ceea ce în speţă nu s-a dovedit.
Reclamanta a declarat recurs, prin care a solicitat casarea ambelor hotărâri şi, pe fond, admiterea cererii şi restrângerea dreptului pârâtului la liberă circulaţie în Spania, pe o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea recursului, al cărui temei juridic nu a fost indicat, recurenta a susţinut că soluţia pronunţată în cauză ar fi contrară art. 38 lit. a) şi art. 39 alin. (1) din Legea nr. 248/2005.
Această critică, a cărei dezvoltare permite încadrarea în ipoteza prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este fondată deoarece:
- de la 1 ianuarie 2007, consecutiv aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre în condiţiile prevăzute de Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
- potrivit art. 6 alin. (1) şi art. 27 din menţionata directivă, cetăţenii Uniunii au dreptul de şedere pe teritoriul unui alt stat membru pe o perioadă de cel mult 3 luni fără nicio formalitate, iar restrângerea acestui drept se poate face numai pentru motive de ordine publică, siguranţă publică sau sănătate publică, fiind totodată necesar ca măsurile restrictive luate în primele două cazuri să respecte principiul proporţionalităţii şi să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză;
- or, în declaraţia dată la returnare, pârâtul a recunoscut că a locuit fără forme legale în Franţa şi Spania timp de peste 3 luni, şi-a falsificat paşaportul şi a fost condamnat pentru furt;
- această conduită a pârâtului este evident contrară ordinii publice şi justifică aplicarea măsurii restrictive prevăzute de art. 27 alin. (1) din directiva precizată şi art. 38 din Legea nr. 248/2005.
Aşa fiind, conform art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., prezentul recurs va fi admis în sensul casării ambelor hotărâri şi rejudecării pricinii.
Totodată, urmează ca în rejudecare să fie admisă cererea reclamantei şi, potrivit criteriilor înscrise în art. 27 alin. (2) din aceeaşi directivă, să se limiteze exercitarea dreptului pârâtului la liberă circulaţie în Spania pe timp de 2 ani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Direcţia Generală de Paşapoarte împotriva deciziei nr. 225 din 22 mai 2007 a Curţii de Apel Oradea, secţia civilă mixtă.
Casează Decizia şi sentinţa nr. 274/C din 5 martie 2007 a Tribunalului Bihor şi rejudecând admite acţiunea şi dispune limitarea dreptului la liberă circulaţie al pârâtului pe teritoriul Spaniei pe o perioadă de 2 ani.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 noiembrie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 735/2007. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 734/2007. Civil → |
---|