ICCJ. Decizia nr. 828/2007. Civil
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 213 din 3 iulie 2003 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția civilă, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul C.G. în contradictoriu cu pârâții Prefectura Gorj, Primăria Mătăsari, E.M. J. Mătăsari, C.N.L.O. Târgu Jiu, dispunându-se după cum urmează:
S-a anulat dispoziția nr. 89 din 11 martie 2003 emisă de primarul comunei Mătăsari și s-a constatat că reclamantul este îndreptățit la despăgubiri bănești în cuantum de 119.208.080 lei.
La soluționarea cauzei s-au avut în vedere probele administrate în raport de care s-au reținut următoarele:
Cu referire la dispozițiile art. 1 pct. 2 și art. 11 pct. 2 din Legea 10/2001 s-a apreciat că în condițiile în care construcțiile au fost demolate iar lucrările pentru care s-a dispus exproprierea au fost demolate, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent, cu obligația pentru persoana îndreptățită de rambursare a despăgubirilor încasate.
La stabilirea cuantumului despăgubirilor s-au avut în vedere concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză și faptul că reclamantul a primit despăgubiri numai pentru casa de locuit expropriată, nu și pentru teren.
Prin decizia nr. 418 din 5 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, s-a dispus respingerea apelurilor declarate de pârâtele E.M. J. și C.N.L.O. Târgu Jiu pentru următoarele motive:
Intimatul reclamant este îndreptățit să primească măsuri reparatorii în temeiul Legii 10/2001 pentru terenul expropriat și casa aflată pe acesta ce a fost demolată, fiind aplicate corect în cauză dispozițiile art. 11 din Legea 10/2001.
Totodată, s-a apreciat că valoarea despăgubirilor s-a stabilit potrivit expertizei efectuate în cauză, deducându-se despăgubirile primite pentru casă, la data exproprierii, actualizate.
împotriva deciziei de apel a declarat recurs pârâta E.M.J. criticând-o pentru următoarele motive care se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:
în mod greșit instanța de apel a reținut că reclamantul este îndreptățit la despăgubiri bănești, deoarece este îndreptățit numai la măsuri reparatorii în echivalent.
Conform dispozițiilor art. 9 din Legea 10/2001 și normelor metodologice de aplicare a acestei legi, restituirea prin măsuri reparatorii prin echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital ori prin compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător.
Art. 11 din Legea 10/2001 și pct. 11.5 și 11.6 din Normele Metodologice de aplicare a legii prevăd că în situația în care imobilul expropriat este ocupat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, măsurile reparatorii se stabilesc pentru întregul imobil.
Și în cazul terenurilor care nu pot fi restituite în natură, suma rezultată potrivit art. 10 lit. b) din Normele Metodologice va fi utilizată pentru acordarea sau stabilirea măsurilor reparatorii.
Recursul este nefondat.
în cauză s-a reținut că imobilul preluat de stat și care face obiectul litigiului a avut destinația de locuință, ceea ce exclude aplicarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 în vigoare la data soluționării cauzei în apel și deci a măsurilor reparatorii pe care le prevede.
Astfel, alin. (2) al art. 9 din Legea 10/2001 (invocat de recurentă în vigoare inclusiv la data soluționării dosarului de apel, în prezent abrogat) prevedea că în cazul imobilelor care aveau numai o altă destinație decât aceea de locuință și care au fost demolate sau a căror restituire în natură, în tot sau în parte, nu este posibilă, restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital ori prin compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite.
Art. 10 din Legea 10/2001 nu este aplicabil în cauză, în condițiile în care s-a reținut că este vorba de un imobil expropriat, imobil căruia i se aplică art. 11 din Legea 10/2001.
Prevederile art. 11 invocate în cadrul recursului au fost în mod corect aplicate în condițiile în care pentru întregul imobil preluat de stat s-au stabilit măsuri reparatorii prin echivalent.
Astfel, art. 11 pct. 4 din normele metodologice aferente stabilesc că în cazul în care lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întregul teren afectat, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.
Dispozițiile art. 11 alin. (4) și (8) din Legea nr. 10/2001 prevedeau anterior modificării prin Legea nr. 247/2005 dreptul fostului proprietar la măsurile reparatorii indicate de recurentă (titluri de valoarea nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital), însă art. 11 alin. (8) din legea republicată prevede că măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii ori despăgubiri acordate în condițiile legii speciale.
Legea nr. 247/2005 stabilește regimul plății tuturor despăgubirilor rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001, indiferent de forma în care au fost acordate.
Potrivit acestei legi (art. 16 și urm.) persoanelor beneficiare ale măsurilor reparatorii li se emit titluri de despăgubiri.
Așadar, în raport de prevederile Legii nr. 10/2001 republicată, pentru imobilul expropriat, intimatului reclamant nu-i mai pot fi acordate măsurile reparatorii indicate de recurentă.
Constatând, prin urmare, că recursul nu este fondat, față de criticile formulate și analizate mai sus din perspectiva art. 304 pct. 9 C. proc. civ., înalta Curte a dispus respingerea recursului ca nefondat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8286/2007. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4868/2007. Civil → |
|---|
