ICCJ. Decizia nr. 1018/2008. Civil
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 1 iunie 2006 la Tribunalul Argeș, reclamanții C.S. și Z.C.P. în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Pitești prin Primar au solicitat anularea dispoziției nr. 1693 din 2 mai 2006, emisă de acesta, stabilirea măsurilor reparatorii în echivalent în favoarea reclamanților prin atribuirea în natură a unui teren în suprafață de 265 mp pentru terenul expropriat și acordarea de despăgubiri bănești pentru construcția în suprafață de 140,70 mp expropriată, iar în subsidiar, în situația în care nu există posibilitatea acordării de teren în compensație, să se acorde despăgubiri bănești și pentru suprafața de teren de 265 mp.
în motivarea acțiunii, s-a arătat că, în baza sentinței civile nr. 1094/1972, pronunțată de Judecătoria Pitești, reclamanții au devenit proprietarii imobilului compus din teren în suprafață de 265 mp și construcții în suprafață de 140,70 mp, situat în Pitești, județul Argeș, care ulterior în baza Decretului nr. 120/1978 a fost expropriat, întrucât în zonă a existat un proiect de sistematizare pentru construire de blocuri și construcția a fost demolată. Acest proiect nu s-a mai realizat și, deși reclamanții au solicitat în anul 1996 restituirea terenului liber de construcții, pe acesta a fost construit sediul D.G.F.P. Argeș.
Prin sentința civilă nr. 315 din 19 decembrie 2006, Tribunalul Argeș, secția civilă, a respins acțiunea reclamanților, reținând următoarele:
Prin dispoziția nr. 1693 din 2 mai 2006 au fost respinse notificările prin care reclamanții au solicitat restituirea în natură prin echivalent sau despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Pitești, județul Argeș, cu motivarea că, în prezent construcțiile preluate de stat prin expropriere sunt demolate și terenul în suprafață de 265 mp este afectat integral de construcții autorizate, clădirea D.G.F.P. Argeș și de zona funcțională a acesteia, iar legea nu prevede acordarea despăgubirilor bănești.
S-a propus pentru imobil acordarea de despăgubiri notificatorilor în indiviziune, în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv și s-a luat act că în municipiul Pitești nu au fost identificate bunuri sau servicii care să poată fi oferite notificatorilor în compensare, iar suma calculată la expropriere în anul 1978 a fost de 31625 lei (ROL).
Dispoziția nr. 1693 din 2 mai 2006 a fost emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Ș-a reținut că reclamanții au calitate de persoane îndreptățite la restituire în sensul cerut de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001, fiind de fapt proprietara și respectiv, descendentul de gradul I al defunctului Z.P., decedat la 2 ianuarie 2003, împreună cu care prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 3367/1967 și apoi prin sentința civilă nr. 1094/1972, pronunțată de Judecătoria Pitești, reclamanta a devenit proprietara imobilului, situat în Pitești, județul Argeș.
Conform adresei nr. 1378 din 18 aprilie 2001, imobilul a fost preluat de stat în baza Decretului nr. 120/1978, aspect necontestat, construcțiile au fost demolate, iar terenul este ocupat de o construcție autorizată, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, urmând ca, în această situație, conform art. 11 alin. (8) din aceeași lege, să se acorde persoanei îndreptățite măsuri reparatorii prin echivalent, constând în compensare cu alte bunuri și servicii sau în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Cu privire la despăgubiri s-a menționat că, legea nouă, de imediată aplicare, respectiv Legea nr. 247/2005, Titlul VII a determinat imperativ regimul stabilirii și plății despăgubirilor, instituind și noi proceduri administrative pentru acordarea acestora și prevăzând că, pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, se acordă titluri de despăgubiri.
Nici anterior, până la modificările aduse prin Legea nr. 247/2005, pentru imobilele prevăzute de art. 11 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, ca în cazul de față, nu se acordau despăgubiri bănești, ci numai măsuri reparatorii prin echivalent.
Reclamanții nu au făcut dovada că la dispoziția pârâtului există teren disponibil care să poată fi acordat în compensare.
în primul rând, procesele-verbale încheiate de pârât în aplicarea O.U.G. nr. 209/2005 fac dovada deplină până la înscrierea în fals cu privire la cele constatate, iar în al doilea rând, astfel cum rezultă din încheierea din data de 5 decembrie 2006, reclamanții prin apărător au solicitat încuviințarea probei cu expertiză tehnică, prin care să se stabilească dacă pe raza municipiului Pitești există teren disponibil, liber de construcții, ce poate fi atribuit prin compensare și care să stabilească cuantumul despăgubirilor bănești, eventual cuvenite acestora pentru construcții și teren.
Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin decizia nr. 246/A din 1 iunie 2007 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții C.S. și Z.C.P. împotriva sentinței civile nr. 315 din 19 decembrie 2006, pronunțată de Tribunalul Argeș în contradictoriu cu intimatul-pârât Municipiul Pitești prin Primar.
Instanța de apel a reținut în esență următoarele: în mod corect tribunalul a stabilit că, prin Legea nr. 247/2005, Titlul VII, care a modificat și completat Legea nr. 10/2001, s-a statuat imperativ regimul stabilirii și plății despăgubirilor, instituindu-se noi proceduri administrative pentru acordarea despăgubirilor, stabilind că pentru aceste imobile ce nu pot fi restituite în natură, cum sunt și cele din litigiu, se acordă titluri de despăgubire. Astfel, legiuitorul a înființat "Fondul Proprietatea" care să acorde aceste titluri.
Prin stabilirea cuantumului despăgubirilor de către instanță, s-a reținut că aceasta și-ar depăși atribuțiile, intrând în puterea legislativă, ceea ce este inadmisibil, instanța având obligația numai să aplice legea.
Or, în lege, așa cum s-a arătat anterior, se prevăd numai titluri de despăgubiri, nu și sume de bani.
Mai mult decât atât, reclamanții în apel nu au arătat care articol din Legea nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005 a fost încălcat de către instanța de fond, atunci când a respins acțiunea privind stabilirea cuantumului despăgubirilor bănești.
De asemenea, s-a avut în vedere că reclamanții nu au arătat care articol din actele normative enunțate prevede posibilitatea instanței de a pronunța o hotărâre privind acordarea de despăgubiri bănești.
S-a concluzionat că, față de împrejurarea potrivit căreia Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 247/2005 nu prevăd posibilitatea acordării despăgubirilor bănești pentru persoanele îndreptățite, ci numai a titlurilor de despăgubiri prin "Fondul Proprietatea", s-a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
împotriva ultimei decizii, în termen legal, au declarat recurs reclamanții C.S. și Z.C.P. care, invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susțin că instanța de apel a încălcat și aplicat greșit Legea nr. 247/2005,art. 1 din Protocolul nr. I CEDO și art. 20 din Constituția României.
în acest sens arată că, în mod greșit s-a reținut că pe de o parte instanța prin stabilirea cuantumului despăgubirilor și-ar depăși atribuțiunile, transformându-se în legiuitor, iar pe de altă parte, legea nu prevede posibilitatea acordării despăgubirilor bănești pentru persoanele îndreptățite, ci doar a titlurilor de; despăgubiri prin "Fondul Proprietatea""
Mai arată recurenții că, potrivita art. 20 din Constituția României "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația universală a drepturilor omului, cu, pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".
în susținerea nelegalității deciziei recurate, s-a arătat că la 22 iulie 2005 s-a adoptat Legea nr. 247/2005 care a modificat Legea nr. 10/2001, prin legea nouă acordându-se dreptul la despăgubire la valoarea comercială a bunului ce nu poate fi restituit persoanelor care se află în aceeași situație cu reclamantul.
De asemenea, s-a menționat că, "Fondul Proprietatea" nu funcționează în prezent pentru a ajunge la acordarea efectivă a unor despăgubiri, situație în care s-au încălcat atât dispozițiile Constituției, cât și ale art. l din Protocolul nr. I CEDO.
Recursul este nefondat.
Ca urmare a notificărilor formulate de reclamanți prin care au solicitat restituirea în natură, în echivalent sau despăgubiri bănești pentru imobilul situat în Pitești, jud. Argeș, imobil expropriat, în prezent construcțiile fiind demolate și terenul în suprafață de 265 mp fiind afectat unei construcții autorizate, prin dispoziția nr. 1693 din 2 mai 2006, acestea au fost respinse, dispoziția fiind emisă după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.
Corect s-a reținut prin hotărârea recurată că, prin Legea nr. 247/2005, Titlul VII s-a prevăzut imperativ regimul stabilirii și plății despăgubirilor; s-au prevăzut noi proceduri administrative pentru acordarea despăgubirilor, astfel că, pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură, ca și cele din cauză, se acordă titluri de despăgubiri prin intermediul "Fondului Proprietatea".
Prin modificările aduse Legii nr. 10/2001 sunt prevăzute numai titluri de despăgubiri pentru imobilele ce nu pot fi restituite în natură și în nici un caz acordarea unor sume de bani.
Legea nu prevede posibilitatea acordării unor despăgubiri bănești, stabilirea cuantumului acestora, singura posibilitate de despăgubire constând în acordarea titlurilor de despăgubiri prin "Fondul Proprietatea".
Instanța de apel soluționând cauza în acord cu dispozițiile Legii nr. 10/2001, modificată prin Legea nr. 247/2005, nu a încălcat dispozițiile constituționale și nici art. 1 din Protocolul nr.I din CEDO, deoarece reclamanților li s-a respectat dreptul asupra bunului expropriat, de care au fost lipsiți, prin acordarea titlurilor de despăgubiri.
în consecință, critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este nefondată și pentru considerentele expuse, recursul a fost respins.
← ICCJ. Decizia nr. 1610/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 1059/2008. Civil → |
---|