ICCJ. Decizia nr. 4156/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4156
Dosar nr. 3943/62/200.
Şedinţa publică din 20 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 3943/62 din 20 noiembrie 2006 pe rolul Tribunalului Braşov, reclamantul C.A. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Municipiul Braşov prin Primar şi Consiliul Local al municipiului Braşov, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună restituirea în natură a imobilului, teren în suprafaţă de 540 mp, situat în Braşov, înscris în C.F. 23815 Braşov, iar dacă acest lucru nu este posibil, acordarea de teren în compensare, ca măsură reparatorie prin echivalent, conform Legii nr. 10/2001, precum şi intabularea dreptului acestuia de proprietate în cartea funciară.
În motivarea acţiunii, reclamantul a susţinut că, prin dispoziţia nr. 3841/2006 a Primarului municipiului Braşov, s-a dispus acordarea de titluri de despăgubiri în condiţiile legii speciale de reparaţie pentru imobilul – teren în suprafaţă de 540 mp, situat în Braşov, nr.top. 9230/4/b/2, trecut ulterior în C.F. 29723 Braşov, preluat de Statul Român în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 434/1971.
A arătat reclamantul, în motivarea cererii de chemare în judecată, că, din adresa nr. 51254 din 26 februarie 2004 a Direcţiei de Arhitectură şi Urbanism, rezultă că terenul în litigiu a fost ocupat de incinta liceului de ştiinţe ale naturii, iar potrivit HCL Braşov nr. 688 din 14 noiembrie 2005, pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, întrucât sunt ocupate de instituţii de învăţământ, se aprobă acordarea de teren în compensare.
Prin sentinţa civilă nr. 323 /S din 17 mai 2007, Tribunalul Braşov a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul C.A. în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Municipiul Braşov prin Primar şi Consiliul local al municipiului Braşov, a anulat dispoziţia nr. 3841 din 11 octombrie 2006 emisă de Primarul municipiului Braşov, a dispus restituirea în natură către reclamant a imobilului – teren în suprafaţă de 540 mp, situat în Braşov, înscris în C.F. nr. 23815 Braşov, nr. top. 9230/4/B/2, trecut ulterior în C.F. 29725 Braşov, cu obligarea corelativă a reclamantului să menţină afectaţiunea actuală a imobilului restituit pe o perioadă de până la 5 ani de la emiterea prezentei şi a respins cererile formulate în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Consiliul local al municipiului Braşov ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive.
Apelul declarat de pârâtul Municipiul Braşov prin Primar împotriva sentinţei civile nr. 323/S din 17 mai 2007 a Tribunalului Braşov a fost respins ca nefondat prin Decizia civilă nr. 160/Ap din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Braşov.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţele au reţinut, în esenţă, următoarele:
Terenul ce a făcut obiectul notificării formulate de reclamant este în prezent situat în incinta liceului de ştiinţe ale naturii Braşov, fiind folosit pentru terenul de sport şi curte.
Nu se poate reţine incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, cum pretinde pârâtul Municipiul Braşov, întrucât acest text este unul general, a cărui arie de aplicare s-a restrâns prin reglementarea introdusă ulterior prin art. 16, în urma modificărilor aduse Legii nr. 10/2001 prin Legea nr. 247/2005, text de lege care, în mod explicit şi fără echivoc, instituie regula restituirii în natură a imobilelor, terenuri şi construcţii, afectate instituţiilor de învăţământ.
Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi ale art. 7 din Legea nr. 10/2001 instituie regula restituirii în natură, iar potrivit dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din acelaşi act normativ, doar în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Împotriva deciziei civile nr. 160 Ap din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Braşov a declarat recurs pârâtul Municipiul Braşov invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând următoarele:
Restituirea în natură nu este posibilă având în vedere faptul că, potrivit adresei nr. 51524 din 26 februarie 2004 emisă de Direcţia Arhitectură Urbanism, terenul situat la fosta adresă ( a fost afectat de incinta liceului de ştiinţe ale naturii.
Potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, în cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcţii preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcţii, autorizate, persoana îndreptăţită va obţine restituirea în natură a părţii de teren rămasă liberă, iar pentru suprafaţa ocupată de construcţii noi, cea afectată servituţilor legale şi altor amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale măsurile se stabilesc în echivalent.
Atât instanţa de fond, cât şi cea de apel, în mod eronat au reţinut că ar fi incidente dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001, în urma modificărilor aduse prin Legea nr. 247/2005. Dispoziţiile acestui articol se referă la restituirea în natură a imobilelor construcţii ocupate de instituţii de învăţământ, în timp ce imobilul ce face obiectul prezentului litigiu este o suprafaţă de teren, imobil de utilitate publică, întrucât este afectat de incinta liceului de ştiinţe ale naturii fiind folosit pentru teren de sport şi curte şi este indispensabil desfăşurării în condiţii optime a activităţii în această instituţie de învăţământ, motiv pentru care restituirea nu se poate face decât prin echivalent.
Dispoziţia primarului, ataşată în prezenta cauză, este legală şi temeinică, fiind un răspuns la solicitarea formulată de C.A. în cuprinsul notificării nr. 118 din 9 noiembrie 2001 privind acordarea de despăgubiri băneşti pentru imobilul situat în Braşov, înscris în C.F. 23815, în suprafaţă de 540 mp.
Recursul este nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în varianta în vigoare la data pronunţării hotărârii atacate, text preluat integral după modificarea acesteia prin Legea nr. 247/2005, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, se restituie în natură, în condiţiile acestei legi. Tot astfel, art. 7 alin. (1) din lege dispune că, de regulă, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în natură.
Potrivit alin. (2) al textului, în cazurile când restituirea în natură nu este posibilă, se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent.
Rezultă cu pregnanţă, din interpretarea acestor texte, prioritatea restituirii în natură faţă de restituirea prin echivalen.
Faţă de această soluţie legislativă, ce a fost accentuată ca urmare a modificării prin Legea nr. 247/2005 a prevederilor art. 16 şi având în vedere că, în speţă, la momentul emiterii deciziei contestate (anul 2006), aceste modificări legislative prevedeau prioritatea restituirii în natură faţă de restituirea prin echivalent, în mod corect au reţinut instanţele că imobilul în litigiu, teren afectat de incinta liceului de ştiinţe ale naturii, folosit în fapt ca teren de sport şi curte, se restituie în natură.
Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, în situaţia imobilelor având destinaţiile arătate în anexa 2 lit. a) (unde, la punctul 1 sunt identificate imobilele ocupate de unităţi instituţii de învăţământ din sistemul de stat, respectiv grădiniţe, şcoli, licee, colegii, şcoli profesionale, şcoli postliceale, instituţii de învăţământ superior), necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate ori social-culturale, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la trei ani, pentru cele arătate la pct. 3 din anexa nr. 2, lit. a), sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziţiei, pentru cele arătate la pct. 1, 2 şi 4 din anexa nr. 2, lit. a).
Având în vedere aceste dispoziţii legale, se constată că, în mod corect au reţinut instanţele că nu se poate reţine incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, a cărui arie de aplicare s-a restrâns prin reglementarea introdusă ulterior prin art. 16, text de lege care, în mod explicit şi fără echivoc, instituie regula restituirii în natură a imobilelor, terenuri şi construcţii, afectate instituţiilor de învăţământ.
Astfel fiind, constatând că susţinerile recurentului-pârât nu sunt fondate se reţine neincidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea urmând a face aplicarea dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., respingând recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Braşov prin Primar împotriva deciziei nr. 160 Ap din 14 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă şi cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4274/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3927/2008. Civil → |
|---|
