ICCJ. Decizia nr. 426/2008. Civil
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 426.
Dosar nr. 2843/121/2008
Şedinţa publică din 26 iunie 2008
Deliberând asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 895 din 26 aprilie 2007, Tribunalul Galaţi, secţia civilă, a admis acţiunea formulată de reclamantul F.A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi, iar în consecinţă:
A dispus anularea deciziei nr. 13271 din 28 august 2006, emisă de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi.
A dispus restituirea, în natură, a dreptului de proprietate privind imobilul situat în comuna Scânteieşti, judeţul Galaţi, identificat în T 25 P 475/1, compus din suprafaţa de teren de 977, 65 mp, identificată conform raportului de expertiză şi schiţei anexe întocmite de inginer expert B.V.
A dispus restituirea, prin echivalent, a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren de 818, 65 mp, situată în intravilanul comunei Scânteieşti, judeţul Galaţi şi asupra imobilului casă de locuit, formată din 2 camere şi sală, din paiantă şi acoperită cu stuf, cu instalaţia electrică încălzită cu combustibil solid şi fără fundaţie şi instalaţie sanitară, echivalent ce va fi calculat şi acordat conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
A obligat pe pârât să plătească reclamantului suma de 1400 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Această sentinţă a fost menţinută de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă, care prin Decizia nr. 404/A din 30 octombrie 2007 a respins apelul pârâtului ca nefondat, reţinând ca aplicabile cauzei dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 10/2001 cu referire la cele ale Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Împotriva deciziei curţii de apel a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru următoarele motive:
1. Judecarea apelului s-a făcut cu lipsă de procedură faţă de apelant, care nu a fost citat pentru termenul din 30 octombrie 2007.
2. Hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, instanţa rezumându-se la indicarea generică a unui text de lege ce ar fi aplicabil în cauză, respectiv Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
3. Instanţa de apel a validat greşit soluţia fondului de obligare a pârâtului la plata de despăgubiri pentru imobilul demolat în anul 1984, ce a aparţinut autorilor reclamantului, în condiţiile în care demolarea imobilului nu s-a făcut de către pârât, dovadă că acesta a intrat în posesia terenului abia în anul 1987, printr-o decizie a Consiliului Judeţean Galaţi.
4. Instanţa de fond a omis să se pronunţe asupra conţinutului adresei nr. 5992 din 26 septembrie 2002 emisă de Prefectura Judeţului Galaţi, act pe baza căruia se putea stabili că terenul litigios este exceptat de la aplicarea Legii nr. 10/2001, întrucât pentru el reclamantul a beneficiat de măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 18/1991.
Intimatul-reclamant nu a depus întâmpinare.
Recursul este fondat şi va fi admis potrivit celor ce se vor arăta în continuare:
Din verificarea dosarului de apel rezultă că judecata apelului a avut loc la termenul din 30 octombrie 2007, termen despre care apelantul-pârât nu a avut cunoştinţă, întrucât nu a fost citat, la dosar neexistând dovada de citare a acestei părţi, ci numai a intimatului-reclamant (fila 6).
Prin urmare, judecata apelului s-a făcut cu lipsă de procedură faţă de apelant, aşa cum acesta a invocat în cadrul primului motiv de recurs.
Procedând la judecată în absenţa apelantului-pârât, care nu a fost citat, instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 85 şi art. 107 C. proc. civ., care prevăd că judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfăţişarea părţilor, respectiv că preşedintele va amâna judecata ori de câte ori va constata că partea care lipseşte nu a fost citată cu respectarea cerinţelor prevăzute de lege sub pedeapsa nulităţii.
Încălcarea normelor procedurale enunţate, ce se constituie în garanţii ale asigurării a două din principiile fundamentale ale procesului civil, principiul contradictorialităţii şi principiul dreptului la apărare, atrage asupra hotărârii pronunţate în aceste condiţii sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., fiind astfel incident în speţă motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În raport de acest motiv, care face de prisos analiza criticilor de fond formulate de recurentul-pârât, recursul se vădeşte a fi fondat, aşa încât, potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., va fi admis, cu consecinţa casării deciziei atacate şi trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel, care urmează să aibă în vedere şi criticile de fond neanalizate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Galaţi împotriva deciziei nr. 404/A din 30 octombrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia civilă.
Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Galaţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3355/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4269/2008. Civil → |
---|