ICCJ. Decizia nr. 6129/2008. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6129
Dosar nr. 867/90/200.
Şedinţa publică din 21 octombrie 2008
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de faţă, a reţinut următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
1.1.Obiect
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia civilă, la 8 februarie 2007, reclamantul Statul Român prinS.N.L.O. SA Târgu Jiu a chemat în judecată pe pârâtul S.I.G. (zis D.) pentru ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună exproprierea terenului în suprafaţă de 0,6512 mp, categoria de folosinţă arabil, deţinut de pârât.
1.2.În fapt
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a arătat că prin HGR nr. 1578/2005 s-a declarat utilitatea publică a lucrării de interes naţional „Menţinerea şi dezvoltarea capacităţii de producţie a câmpului minier Amaradia-Taraia, etapa a II-a, carierele Berbeşti şi Olteţ, judeţul Vâlcea".
Pârâtul a fost notificat în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 33/1994 şi i s-a comunicat procesul-verbal pentru consemnarea rezultatului cercetării prealabile în vederea declarării utilităţii publice a lucrării de interes naţional, precum şi oferta de despăgubiri a reclamantului.
Pârâtul nu a depus întâmpinare în termen de 45 de zile de la primirea notificării.
1.3. în drept
Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 21 şi urm. din Legea nr. 33/1994.
2.Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa civilă nr. 873 din 18 octombrie 2007 Tribunalul Vâlcea, secţia civilă, a admis cererea şi a dispus exproprierea pentru cauză de utilitate publică a terenului proprietatea pârâtului expropriat, în suprafaţă de 7064,37 mp, situat în comuna Alunu, satul Roşia, parcela 2611/71620/155.
A fost obligat expropriatorul să-i plătească pârâtului expropriat, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a sentinţei, o despăgubire totală de 35.325 lei şi 400 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că preţurile oferite de expropriator şi propus de comisia de experţi se situează, în mod nejustificat, cu mult sub cele rezultate dintr-o negociere reală a părţilor, prin care acelaşi expropriator a acordat despăgubiri de 12 lei/mp.
Instanţa s-a oprit la un preţ mediu, situat între ofertă, cererea expropriatului şi preţul maxim acordat pentru terenuri similare, respectiv 5 lei/mp de teren.
3.Hotărârea instanţei de apel
Prin Decizia civilă nr. 26A din 11 februarie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, au fost respinse apelurile declarate de ambele părţi.
În considerentele hotărârii s-a arătat că instanţa de fond a ţinut cont în mod corect de dispoziţiile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994. Instanţa a comparat rezultatul expertizei cu pretenţiile formulate de părţi şi a hotărât asupra despăgubirii de 5 lei/mp fără ca aceasta să fie mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat, potrivit cu prevederile art. 27 din lege.
Împrejurarea că la dosar au fost depuse hotărâri judecătoreşti pronunţate în cazuri similare, iar instanţa de fond le-a avut în vedere la aprecierea despăgubirilor, nu poate echivala cu încălcarea principiului relativităţii actelor juridice ori a se aprecia că în speţă s-a apelat la precedentul judiciar, ci dimpotrivă, relevă interesul instanţei de a promova principiul securităţii raporturilor juridice, în păstrarea căruia un rol esenţial îl are practica unitară a instanţelor.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza A.B. împotriva României din 6 decembrie 2007, constatând încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi a art. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie combinat cu art. 14.
Deşi la dosarul cauzei s-au depus hotărâri judecătoreşti care să fie avute în vedere la aprecierea cuantumului despăgubirilor, trebuie observat că acelea la care fiecare din părţi se referă, sunt pronunţate la momente diferite, pe măsura evoluţiei preţurilor de vânzare a terenurilor cu regim juridic similar, aspect pe care prima instanţă l-a avut în vedere statuând în mod corect că despăgubirea acordată trebuie să se situeze cât mai aproape de valoarea reală a terenului şi de prejudiciul încercat prin măsura exproprierii.
4. Recursul
4.1. Motive
Reclamanta a declarat recurs, motivat în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., prin care, după ce a prezentat soluţiile la care s-au oprit instanţele de fond, a formulat următoarele critici:
Motivarea hotărârii instanţei de apel este străină de natura litigiului de faţă, şi în consecinţă hotărârea este lipsită de temei legal datorită faptului că deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului la care s-a referit instanţa privesc situaţii în care petenţii dispuneau şi au dovedit existenţa unui drept, respectiv titlu de creanţă valabile şi recunoscute conform legilor interne, iar nu simple pretenţii neprobate nici în drept, nici în fapt.
În nicio altă hotărâre de expropriere instanţa nu a neglijat concluziile raportului comisiei de experţi cu privire la cuantumul justei şi prealabilei despăgubiri cuvenite proprietarului expropriat, tocmai datorită faptului că o asemenea hotărâre ar fi lipsită de temei legal sau tehnic, fiind supusă doar arbitrarului judecătorului, ceea ce nu poate fi primit.
4.2.Întâmpinarea
Intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca rămas fără obiect deoarece executorul judecătoresc a fost sesizat cu o cerere de punere în posesie asupra terenului intimatului, urmând probabil ca în scurt timp să fie sesizată instanţa de judecată pentru a învesti cu formulă executorie hotărârea tribunalului. Valoarea despăgubirilor a fost acceptată de către recurentă.
4.3.Analiza făcută de instanţa de recurs
Recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Conform art. 25 din Legea nr. 33/1994, pentru stabilirea despăgubirilor instanţa va constitui o comisie de experţi compusă dintr-un expert numit de instanţă, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii.
Art. 26 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege stabileşte că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
În fine, în condiţiile art. 27, primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate de părţi şi va hotărî. Despăgubirea acordată de către instanţă nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator şi nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.
Din analiza coroborată a textelor enunţate se desprinde concluzia că, la determinarea cuantumului despăgubirilor instanţa, raportându-se la concluziile comisiei de experţi, raportul de expertiză fiind obligatoriu, nu poate să stabilească un cuantum mai mic decât cel oferit de expropriator şi nici mai mare decât cel solicitat de expropriat sau de altă persoană interesată.
Raportul de expertiză a stabilit o valoare a despăgubirii în cuantum de 13.687, 217 lei în funcţie de preţul pieţei pentru terenurile agricole în zona de referinţă şi valoarea terenului după venit. Au fost avute în vedere, aşadar, criteriile impuse de art. 26 din Legea nr. 33/1994.
Acest cuantum nu este nici mai mic decât cel oferit de expropriator şi nici mai mare decât cel solicitat de expropriat, motiv pentru care instanţa nu mai avea de ce să recurgă şi la criteriul jurisprudenţial şi să ţină cont de oferta făcută de reclamant într-un alt dosar, pentru că oferta se face şi în funcţie de preţul pieţei la data negocierii. Or, hotărârea la care s-a raportat prima instanţă, Decizia nr. 271 A din 27 noiembrie 2006, conţine o ofertă făcută de S.N.L. Oltenia S.A. Târgu Jiu pentru un teren pe care se afla şi casa de locuit şi anexele gospodăreşti ale expropriatului, situaţie care nu se regăseşte şi în prezentul litigiu.
Întrucât prima instanţă a înlăturat concluziile expertizei, raportându-se la o hotărâre ce vizează o situaţie particulară, a stabilit cuantumul despăgubirilor prin încălcarea dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 33/1994. Păstrând această soluţie, la rândul ei instanţa de apel a pronunţat o soluţie nelegală.
Faţă de cele ce preced, criticile formulate întrunesc cerinţele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art. 312 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. recursul va fi admis şi hotărârea atacată va fi modificată în parte în sensul că, în condiţiile art. 296 C. proc. civ., va fi admis apelul declarat de reclamantă.
Sentinţa va fi schimbată în parte, cu privire la cuantumul despăgubirilor cuvenite expropriatului. Vor fi păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţei, în ce priveşte admiterea cererii şi obligarea expropriatorului la plata de despăgubiri către expropriat, precum şi celelalte dispoziţii ale deciziei, în partea privitoare la respingerea apelului expropriatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat deS.N.L.O. SA Târgu Jiu împotriva deciziei civile nr. 26A din 11 februarie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, şi în consecinţă:
Modifică în parte Decizia în sensul că admite apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 873 din 18 octombrie 2007 a Tribunalului Vâlcea, secţia civilă.
Schimbă în parte sentinţa în sensul că obligă pe reclamantă să plătească pârâtului suma de 13687 lei.
Păstrează celelalte dispoziţii ale deciziei şi sentinţei.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6132/2008. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5922/2008. Civil. Legea 10/2001. Contestaţie... → |
|---|
