ICCJ. Decizia nr. 6622/2008. Civil

Tribunalul Hunedoara, secția civilă, prin sentința nr. 491 din 7 decembrie 2007, a respins contestația formulată de reclamantul L.P. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Vulcan, având ca obiect anularea dispoziției nr. 1370 din 1 august 2007 emisă de pârât, în temeiul Legii nr. 10/2001.

Prin dispoziția nr. 1370 din 1 august 2007 emisă de pârât, după rămânerea irevocabilă a deciziei nr. 362/A/2006 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia, prin care Primarul Municipiului Vulcan a fost obligat să emită o altă decizie, prin care să se acorde reclamantului L.P. măsuri reparatorii în echivalent bănesc în sumă de 303.417,29 lei, s-au acordat contestatorului măsuri reparatorii în echivalent bănesc, conform dispozițiilor hotărârii menționate.

Interpretarea contestatorului că pe lângă aceste despăgubiri bănești dispoziția atacată trebuia să cuprindă și dispoziția de restituire în natură a parcelelor identificate în dispozitivul sentinței civile nr. 1234/2006 a Tribunalului Hunedoara este greșită, deoarece în considerentele deciziei arătate se arată că reclamantul a solicitat măsuri reparatorii numai în echivalent bănesc, precizându-se clar că măsura restituirii în natură se va înlocui cu despăgubirea în echivalent bănesc.

Cu privire la cheltuielile de judecată la care a fost obligat pârâtul prin sentința civilă nr. 1234/2006 a Tribunalului Hunedoara, dispoziție menținută prin decizia Curții de Apel Alba-Iulia, se arată că acestea nu pot face obiectul deciziei de restituire și că pentru executarea acestora, reclamantul are titlu executoriu reprezentat de hotărârea judecătorească.

Curtea de Apel Alba-Iulia, secția civilă, prin decizia nr. 59/A din 14 martie 2008 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinței arătate, pentru motivele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi.

Din verificarea motivelor contestației formulate s-a constatat că reclamantul nu a solicitat modificarea deciziei în sensul nominalizării persoanei care să ducă la îndeplinirea dispoziției și termenul în care aceasta va fi executată.

Dispoziția Primarului Municipiului Vulcan a fost emisă în conformitate cu decizia civilă nr. 362/A/2006 și conform art. 26 din Legea nr. 10/2001, republicată.

împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul, criticând hotărârea pentru nelegalitate din prisma dispozițiilor art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.

în dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că Primarul nu s-a conformat dispozitivului deciziei deoarece, în loc să folosească cuvintele "se acordă suma de 303.417,29 lei plus 950 lei cheltuieli de judecată" a folosit cuvintele "propune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc", ceea ce dă naștere la confuzii, fiind în contradicție și cu prevederile Legii nr. 10/2001.

Instanța, în hotărârea recurată, uzează de prevederile textului art. 26 din Legea nr. 10/2001,republicată, numai cu o astfel de prevedere nu este aplicabilă în cauză, întrucât apare mult în urma notificării adresată primarului.

în mod greșit instanța se prevalează de prevederile art. 294 C. proc. civ., întrucât aceste dispoziții nu sunt aplicabile în cauză, deoarece recurentul a solicitat ca primarul să fie obligat să se exprime corect, folosind cuvintele din textul Legii nr. 10/2001, înainte de republicare.

în susținerea cererii de recurs a invocat cauza Matache și alții contra României pronunțată la 19 octombrie 2006 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Intimatul prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului, întrucât dispoziția emisă a fost dată în aplicarea deciziei civile nr. 362/A/2006 a Curții de Apel Craiova.

Analizând decizia prin prisma criticilor formulate, a probatoriilor administrate, a deciziei C.E.D.O. invocate, precum și a textelor de lege aplicabile în cauză, înalta Curte reține cele ce urmează:

Prin dispoziția nr. 1370 din 1 august 2007 emisă de Primarul Municipiului Vulcan, dată în executarea sentinței civile nr. 1234 din 3 mai 2006 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în dosarul nr. 9655/2004, rămasă definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 362 din 22 noiembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel Alba-Iulia în dosar nr. 2832/2006, prin care a fost obligat primarul de a emite o altă dispoziție prin care să i se acorde reclamantului L.P. măsuri reparatorii în echivalent bănesc în sumă de 303.417,29 lei, pentru imobilele ce au făcut obiectul dispozițiilor nr. 1932 și 1933 din 31 august 2004 și 1378 din 4 noiembrie 2005, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc pentru două imobile teren în suprafață de 1659 mp, respectiv 7784 mp care au făcut obiectul notificării nr. 270 din 9 noiembrie 2001, precum și pentru imobilele construcții care au făcut obiectul notificării nr. 16 din 20 septembrie 2005, în cuantumul stabilit în hotărârea judecătorească menționată.

Dispoziției contestate îi sunt aplicabile dispozițiilor Legii nr. 10/2001 în vigoare la data emiterii ei și nu dispozițiile Legii nr. 10/2001 în forma în vigoare la data depunerii notificării.

Ca atare, instanța de apel a aplicat corect dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001, republicată, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, potrivit cărora "deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea învestită cu soluționarea notificării este obligată ca prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată_să propună acordarea de despăgubiri_".

Textul de lege este în concordanță cu dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, în conformitate cu care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, după analizarea dosarului și după efectuarea expertizelor de specialitate este cea competentă să emită titlurile de despăgubire.

Drept urmare, susținerea recurentului în sensul că trebuiau aplicate dispozițiile legii în forma în vigoare la data notificării este nefondată, așa încât critica urmează a fi respinsă.

Recurentul invocă drept motiv de modificare și dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., fără a indica însă care este actul juridic dedus judecății a cărei natură și înțeles lămurit și vădit neîndoielnic a fost interpretat greșit de instanța de judecată.

Astfel cum temeinic s-a reținut de către ambele instanțe de fond, dispoziția contestată a fost emisă în executarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

Recurentul a invocat ca pertinente soluționării cauzei și cauza Matache și alții contra României de la 19 octombrie 2006, a Curții Europene a Drepturilor Omului.

Decizia invocată nu are aplicabilitate în cauză, întrucât se referă la neexecutarea unei hotărâri judecătorești .

în cauza de față, nu se pune problema neexecutării unei hotărâri judecătorești prin intermediul executorilor judecătorești, ci doar aceea dacă dispoziția emisă de unitatea deținătoare a fost dată cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data emiterii și concordanța acesteia cu dispozitivul sentinței civile mai sus amintite.

Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul a fost respins ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6622/2008. Civil