ICCJ. Decizia nr. 10187/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 10187/2009
Dosar nr. 3497/117/2008
Şedinţa publică din 17 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanţii H.L., H.M.P.T. au chemat în judecată pe pârâţii P.M. Cluj Napoca, C.L.M. Cluj Napoca, solicitând anularea dispoziţiei nr. 4488 din 9 iulie 2008 şi obligarea pârâţilor să emită o dispoziţie motivată prin care să restituie în natură imobilul situat în Cluj – Napoca, înscris iniţial în C.F. 2766 Cluj, transcris în C.F. 124963 şi C.F. 12464 Cluj Napoca, compus din casă şi trei etaje partajată în 11 etaje şi să se constate calitatea lor de moştenitor după proprietarii tabulari H.M. şi A.H., precum şi de proprietar tabular în nume propriu a petiţionarului H.L. şi a petiţionarului M.P.T. după H.O.
În motivarea cererii se arată că pârâtele, prin dispoziţia a cărei anulare se solicită au respins notificările privind restituirea imobilelor casă şi teren situate în Cluj Napoca.
Tribunalul Cluj, prin sentinţa civilă nr. 39/2009, a admis în parte plângerea, a anulat dispoziţia n. 4488 din 9 iulie 2008 emisă de P.M. Cluj Napoca. Au fost obligaţi intimaţii să emită o nouă dispoziţie prin care să restituie în natură petiţionarilor cota de 7/20 parte fiecăruia din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 1 situat în Cluj Napoca, precizat cu nr. top. 776/1/I, atelier, laborator, dependinţe şi antreu în suprafaţă utilă de 36,02 m.p., cu cota pârâţilor indiviză de 5,56 % şi dreptul de folosinţă specială asupra aceleiaşi cote din terenul de 16 m.p. aferent acestui apartament, cota de 7/20 parte fiecăruia din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 3 din Cluj Napoca, prevăzut cu nr. top. 776/1/III cu destinaţie de magazin şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 31,06 m.p. cu cota părţilor indivize de 4,87 % şi aceeaşi cotă din dreptul de folosinţă specială asupra terenului aceleiaşi cote din terenul de 14 m. aferent apartamentului, cota de 7/20 parte fiecărui din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 6 situat în Cluj Napoca, prevăzut cu nr. top. 776/I/VI compus din cămară, bucătărie, baie debara, casa scării, în suprafaţa utilă de 68,93 m.p. cu cota pârâţilor de 10,73 % şi aceeaşi cotă din dreptul de folosinţă specială asupra terenului de 31 m.p. aferenţi apartamentului şi să facă propunere de acordare a despăgubirilor în condiţiile legii speciale – Titlu VII din Legea nr. 247/2005 corespunzătoare cotei de 7/20 parte fiecăruia din apartamentele nr. 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11 din clădirea situată în Cluj Napoca, şi terenul identificat în parcelele cu nr. top. 776/1 în suprafaţă de 291 m.p. şi nr. top. 776/2 în suprafaţă de 69 m.p., mai puţin suprafaţa pentru care s-a recunoscut dreptul de folosinţă specială.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că reclamanţii au solicitat pe dreptul comun restituirea imobilului sus arătat şi constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare – cumpărare irelevante pentru o parte din imobil. În acel proces acţiunea reclamanţilor a fost respinsă pe motiv că actele de stare civilă depuse au fost insuficiente pentru a prelua calitatea petiţionarilor de succesori ai proprietarilor tabulari.
Soluţia dată în acel litigiu are obiect diferit raportat la litigiul de faţă şi nu este prezentă autoritatea de lucru judecat. În procedura de faţă reclamanţii au dovedit că sunt persoane îndreptăţite la restituire cu privire la anumite cote din imobilul preluat, respectiv petiţionarul H.L. pentru cota de 7/20 parte în care este inclusă cota de 1/10 preluată de stat direct de la petiţionari şi ½ din cota de 5/10 parte preluată de la tatăl său, H.M., iar petiţionarul H.M.P.T., de asemenea, a cotei de 7/20 parte, în care este inclusă cota de 1/10 parte preluată de la tatăl său H.M.O. şi ½ din cota de 5/10 parte preluată de la bunicul său H.M. Calitatea petiţionarului H.L. de persoană îndreptăţită la restituire pentru cota înscrisă sub B 7 este indiscutabilă, dat fiind cuprinsul cărţii funciare şi a actului de preluare în nume propriu. De asemenea, H.O. este fostul proprietar al cotei de 1/10 din imobil şi este fiul proprietarului tabular de sub B 8. Cei doi reclamanţi sunt persoane îndreptăţite la restituirea în cote egale a cotei de 5/10 parte ce a aparţinut, tatălui, respectiv bunicului lor H.M., fiind singurii moştenitori ai acestuia care au solicitat restituirea cotei preluate acestuia. În schimb s-a reţinut că reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi la restituirea cotelor de proprietate ce au aparţinut proprietarilor H.A.D., H.B.B. şi H.F., în notificări nefăcându-se solicitarea de restituirea în considerarea calităţii de moştenitori după aceşti proprietari. Măsurile reparatorii la care sunt îndreptăţiţi petiţionarii sunt restituirea în natură pentru apartamentele 1, 3 şi 6 rămase în patrimoniul unităţii administrativ – teritoriale şi dreptul de folosinţă specială pentru terenul aferent acestor apartamente, iar pentru apartamentele 2, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11 şi terenul identificat în parcelele cu nr. top. 776/1 în suprafaţă de 291 m.p. şi nr. top. 776/2, în suprafaţă de 69 m.p., mai puţin pentru suprafaţa pentru care s-a recunoscut dreptul de folosinţă specială, despăgubiri în condiţiile legii speciale cuprinse în Titlu VII din Legea nr. 247/2005.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel în termen legal reclamanţii H.L. şi H.M.P.T., solicitând schimbarea în parte a sentinţei apelate privind anularea dispoziţiei primarului nr. 4488 din 9 iulie 2008, în sensul de a se restitui în întregime în natură apartamentele 1, 3, 6 din imobilul în litigiu şi să facă propunere de acordare a despăgubirilor în condiţiile legii speciale Titlu VII din Legea nr. 247/2005 pentru celelalte apartamente aparţinând imobilului.
Au mai susţinut reclamanţii că potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, de cotele moştenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001, profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite, care au depus în termen cererea de restituire şi, prin urmare li se cuvin măsuri reparatorii în natură sau echivalent pentru tot imobilul.
Pârâţii prin motivele de apel au solicitat modificarea sentinţei, în sensul respingerii în întregime a acţiunii, întrucât s-au aplicat greşit dispoziţiile Legii nr. 10/2001.
Curtea de Apel Cluj, prin Decizia civilă nr. 123/A/2009, a respins, ca nefondate, recursurile.
În considerentele deciziei s-a reţinut că imobilul în litigiu a aparţinut părinţilor reclamantului H.L. şi bunicilor reclamantului H.M.P. La data preluării imobilului de stat, asupra cotei de ½ parte era îndrituit H.M. şi pe cota de 1/10 parte intabulat H.L. iar asupra cotei de 1/10 parte era intabulat H.O., tatăl reclamantului H.M.P.T. Reclamanţii sunt singurii care au solicitat măsuri reparatorii pentru cota de proprietate ce îi revenea antecesorului comun H.M. Cotele de proprietate de 1/10 parte fiecare a proprietarilor tabulari H.B.B., H.A.D. şi H.F. nu au putut fi atribuite reclamanţilor, deoarece prin notificările depuse nu au solicitat şi aceste cote. S-a mai reţinut, de asemenea că, identificarea apartamentelor restituite în natură de către tribunal s-a făcut cu raportare la situaţia de carte funciară existentă în acest moment şi nu la situaţia de carte funciară de la data preluării imobilului.
Referitor la apelul pârâţilor s-a reţinut că, reclamanţii au făcut dovada calităţii de persoane îndreptăţite la restituire, cu actele de stare civilă aflate la dosar, ignorându-se erorile materiale strecurate în aceste acte cu ocazia traducerilor efectuate dintr-o limbă străină în limba română.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanţii H.L. şi H.M.P.T., invocând incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8, 9 C. proc. civ.
Recurenţii critică hotărârea sub următoarele aspecte.
- Calitatea de moştenitori a recurenţilor este recunoscută dar în mod eronat şi nelegal nu s-au restituit în întregime apartamentele nevândute.
- Despăgubirile pentru apartamentele vândute şi terenul aferent nu au fost acordate în întregime.
- Decizia nu cuprinde date despre C.F. în dispozitivul hotărârii.
Examinând criticile formulate prin intermediul cererii de recurs, Înalta Curte a constatat următoarele:
Recurenţii prin motivele de recurs indică formal incidenţa în cauza supusă anulării a dispoziţiilor art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ., întrucât nu indică nicio critică care va atrage aplicabilitatea motivelor de nelegalitate prevăzute de textele de lege indicate.
Drept urmare, este cert că, în speţă, pentru acest fapt nu pot fi analizate dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 8 C. proc. civ.
Privitor la incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susţin recurenta că nu s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, modificate, respectiv a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din această lege.
În concret se susţine că s-a recunoscut calitatea de persoane îndreptăţite la restituire în natură şi acordarea de măsuri reparatorii, dar nu s-au restituit în întregime apartamentele neînstrăinate.
Motivul de recurs este nefondat pentru motivele ce succed:
Imobilul în litigiu a aparţinut părinţilor reclamantului H.L. şi bunicilor reclamantului H.M.P.T.
La data preluării imobilului de către stat asupra cotei de ½ parte era intabulat H.M. şi pe cota de 1/10 parte era intabulat reclamantul H.L. şi asupra cotei de 1/10 parte era intabulat H.O., tatăl reclamantului H.M.P.T.
Reclamanţii sunt singurii care au solicitat măsuri reparatorii pentru cota de proprietate ce îi revenea antecesorului comun H.M.
Deci, în mod corect s-au aplicat dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în sensul că, cota de ½ din imobil ce a aparţinut lui H.M. a fost restituită în natură şi în echivalent, reclamanţilor care au formulat notificare, deşi autorul reclamanţilor mai avea trei copii care nu au formulat notificare, cotele acestora conform textului de lege sus menţionat, fiind atribuite reclamanţilor.
Cotele de proprietate de 1/10 a proprietarilor tabulari H.B.B., H.A.D. şi H.F. nu s-au atribuit reclamanţilor deoarece aşa cum bine s-a reţinut, nu au fost solicitate prin notificările formulate.
Referitor la critica ce vizează restituirea apartamentelor nr. 1, 3, 6, în mod corect s-a procedat la identificarea apartamentelor restituite în natură prin raportarea la situaţia de carte funciară existentă în acest moment şi nu la situaţia de carte funciară de la data preluării imobilului, având în vedere că urmează şi ultima fază a procesului civil şi anume executarea hotărârilor.
Aşa fiind, având în vedere cele sus reţinute, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanţii H.M.P.T. şi H.L. împotriva deciziei nr. 123/ A din 15 aprilie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 10183/2009. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 10182/2009. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
