ICCJ. Decizia nr. 6112/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Decizia nr. 6112/2010

Dosar nr. 2850/117/2007

Şedinţa publică din 15 noiembrie 2010

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008, pronunţată de Tribunalul Cluj a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.E.M., în contradictoriu cu pârâţii Primarul municipiului Cluj - Napoca, Consiliul local al municipiului Cluj - Napoca, Primăria municipiului Cluj - Napoca, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj, Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F. şi s-a dispus anularea Dispoziţiei nr. 1263/2005 şi restituirea în natură reclamanţilor a dreptului de proprietate în cota de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj - Napoca, strada Universităţii, judeţul Cluj, în privinţa apartamentelor rămase libere, cu părţile indivize comune aferente, respectiv apartamentele nr.: 1, 7 - 11, 32, 33, 38, 40, 42, 43, 45, 46, 48, 49 şi 50 identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul în care apartamentele specificate nu corespund acestei cote, să propună despăgubiri.

Au fost respinse restul capetelor de cerere.

Totodată, a fost respinsă cererea de intervenţie formulată de intervenienta SC C.B.T. SRL şi obligarea pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi intervenientei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 10.725 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.E.M., au formulat notificarea din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R. înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 prin care au solicitat restituirea in natură a cotei de 26/60-a parte din imobilul situat in Cluj-Napoca, strada Universităţii, judeţul Cluj. Această notificare a fost redactată prin avocat E.K.O., care a avut mandat de reprezentare, pentru notificare la Legea nr. 10/2001, însă primarul a considerat că mandatul dat de reclamanţi a fost unul general fără a se indica imobilul şi fără a se da împuternicire pentru şi în numele revendicatorului.

Prin Dispoziţia nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca s-a respins această notificare, deoarece notificarea nu ar îndeplini condiţiile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001, nu emană de la persoanele îndreptăţite şi nu există delegaţie sau procură specială de reprezentare.

Instanţa de fond a considerat însă că în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001, persoana care se consideră îndreptăţită va notifica persoana juridică deţinătoare a imobilului, nefiind specificat faptul că notificarea nu ar putea fi făcută prin avocat iar în cazul de faţă, tocmai datorită faptului că reclamanţii au avut domicilii diferite au înţeles să apeleze la serviciile unui avocat şi prin urmare nu se poate considera că reclamanţii nu ar fi revendicat acest imobil prin îndeplinirea condiţiei mai sus arătate.

Pe de altă parte, există o diferenţă între lipsa calităţii de persoană îndreptăţită şi lipsa calităţii de reprezentant al persoanei îndreptăţite, noţiuni care în dispoziţia atacată se confundă.

Potrivit Hotărârii nr. 61 din 22 iulie 1999 a Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 Cluj în conformitate cu sentinţa civilă nr. 7891/1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a considerat că S.C.A.E. are vocaţie succesorală după coproprietarul tabular S.I. şi s-a hotărât acordarea de despăgubiri pentru cota de 11/60-a parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universităţii, înscris în CF.

Imobilul situat în strada Universităţii, a fost înscris iniţial în C.F. individuală Cluj-Napoca, fiind compus din 42 de apartamente, cu părţi indivize comune înscrise în C.F. Cluj şi a aparţinut: soţiei lui L.I., născut S.B. în cotă de 8/60-a parte, L.G., în cotă de 1/60 parte, văduva lui L.I., născut S.B. în cotă de 1/60 parte, soţia lui F.T. născut S.J. in cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. cota de 10/60-a parte, S.L. cota de 10/60-a parte, S.E. în cotă de 15/50 parte, S.T. în cota de 5/60 parte.

O serie de apartamente din acest imobil au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, respectiv apartamentele 15, 23, 29 şi 36 au devenit P. lui S.I., S.L., S.E., S.T., precum şi a altor persoane, respectiv soţia lui B.Z., născută B.I., L.L., G.T. şi G.D.V.

Ulterior, în baza Decretului nr. 92/1950 apartamentele nr. 1-14, 16-22, 24-28, 37-42 şi părţile indivize comune aferente au trecut în P. statului.

În prezent, apartamentele fac parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universităţii, au format în mare parte obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, în baza Legii nr. 112/1995, precum şi a unor alte acte normative anterioare, respectiv apartamentele nr. 12, 13, 14,15, 16, 17, 18,19, 20, 21, 22, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 36, 37, 39, 41, 47, iar apartamentele nr. 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42, 43, 45, 46, 48, 49 şi 50 face obiectul unor contracte de închiriere către intervenienta în interes propriu, precum şi alte persoane fizice şi juridice. Apartamentul nr. 6 este în posesia Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatarea Filmului Romania Film, în acesta funcţionând Cinematograful A.

În ce priveşte solicitarea reclamanţilor de a beneficia de restituirea în natură a întregului imobil s-a reţinut că antecesorii reclamanţilor au deţinut cota de 26/60 parte, cotă pentru care s-a şi formulat notificarea nr. 1189/2000.

Este real faptul că potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, de cota moştenitorilor care nu au urmat procedura prevăzută la Cap. III profită ceilalţi moştenitori ai persoanei îndreptăţite care au depus în termen cererea de restituire însă reclamanţii nu au demonstrat faptul că sunt moştenitorii persoanelor înscrise ca proprietari în cartea funciară pentru diferenţa de cotă până la întreg din dreptul de P. asupra imobilului în litigiu. Astfel, actele depuse atât la Primarul Municipiului Cluj-Napoca ce fac obiectul dosarului intern din Legea nr. 10/2001 cât şi celelalte acte depuse în cursul judecăţii nu atestă că reclamanţii ar avea dreptul la restituirea sau propunerea de despăgubiri în ce priveşte întregul imobil situat în strada Universităţii.

În conformitate cu art. 26 din Legea nr. 10/2001, tribunalul a apreciat că Primarul Municipiului Cluj-Napoca prin dispoziţia atacată a încălcat prevederile art. 3, 4, 21 şi 25, şi ca urmare a anulat Dispoziţia nr. 1263/2005, considerând că reclamanţii sunt îndreptăţiţi la restituirea cotei de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universităţii, a dispus restituirea în natura privitor la această cotă în privinţa apartamentelor rămase libere, cu părţile indivize comune aferente, respectiv apartamentele: 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42 43, 45, 46, 48, 49 şi 50 identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul îi care apartamentele specificate nu corespund acestei cote, să propună despăgubiri.

Chiar dacă instanţa poate dispune restituirea în natură a imobilului despăgubirile în cazul în care reclamanţii urmează să le primească vor fi stabilite în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, iar evaluarea stabilită prin decizie de Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor va putea atacată la Curtea de Apel.

În ceea ce priveşte restul apartamentelor acestea au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, care au fost intabulate în favoarea unor terţe persoane în cartea funciară, persoane care nu au fost chemate în judecată şi fără a fi pus în discuţie titlul lor juridic, apartamentele nu pot face obiectul restituirii în natură.

Restul capetelor de cerere au fost respinse pe considerentul că în urma restituirii şi a efectuării unei documentaţii cadastrale, reclamanţii vor urma să-şi intabuleze dreptul de proprietate fără ca instanţa să dispună in acest sen conform prevederilor art. 48 din Legea nr. 7/1996 şi pe motivul că reclamanţii sunt îndreptăţiţi doar la cota de 26/60 parte.

Cererea de intervenţie formulată în conformitate cu art. 52 C. proc. civ., a fost respinsă pentru că intervenientul nu a invocat un drept de proprietate asupra spaţiului pe care îl deţine cu titlu de chirie, iar eventualitatea cumpărării spaţiului în condiţiile în care reclamanţilor le-ar fi respinsă cererea de restituire în baza Legii nr. 550/2002, nu poate fi invocată în cadrul unui proces întemeiat pe prevederile Legii nr. 10/2001.

Potrivit art. 274 C. proc. civ., instanţa a obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi intervenientul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 10.725 lei, reprezentând cota din onorariu de expert, apreciat ca datorat raportat la modalitatea de admitere a acţiunii.

La data de 04 februarie 2009, reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N., au formulat o cerere de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 514 din 09 octombrie 2008, cu privire la solicitarea formulată de reclamanţi de restituire în natură a apartamentului nr. 6, situat în Cluj-Napoca, strada Universităţii, judeţul Cluj, înscris iniţial în C.F. Cluj, în favoarea antecesorilor reclamanţilor, în prezent înscris în CF cât şi în CF Cluj, aflat în P. Statului Român şi în administrarea Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F., în care funcţionează cinematograful „Arta”; solicitarea formulată de reclamanţi pentru restituirea în natură a mansardei imobilului situat în Cluj-Napoca, strada Universităţii, judeţul Cluj, menţionată iniţial în C.F. Cluj, în prezent menţionată în C.F. Cluj; solicitarea privitoare la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca şi a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, formulată de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca.

La data de 18 martie 2009 intervenienta SC C.B.T. SRL a formulat o cerere de aderare la cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 514 din 09 octombrie 2008.

Prin sentinţa civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 514 din 09 octombrie 2008 şi, în consecinţă a fost completat dispozitivul sentinţei, în sensul că s-a dispus restituirea în natură către reclamanţi şi a apartamentului nr. 6 şi a mansardei, mai puţin a coridorului, spălătoriei şi WC-ului care constituie părţi indivize comune, conform C.F. col. nr. Cluj şi a apartamentului nr. 48, 49 şi 50 care au fost deja restituite prin sentinţa menţionată, din acelaşi imobil, situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Universităţii, în aceleaşi condiţii stabilite prin dispozitivul sentinţei completate.

S-a respins cererea de aderare la cererea de completare a dispozitivului formulată de către intervenienta SC C.B.T. SRL ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că atât în cererea introductivă care a făcut iniţial obiectul Dosarului civil nr. 6694/2005 al Tribunalului Cluj, cât şi în precizarea de acţiune realizată în Dosarul civil nr. 2850/117/2007 al aceleiaşi instanţe (fila 24, Vol. I dosar), reclamanţii au solicitat restituirea în natură a întregului imobil situat în municipiul Cluj - Napoca, strada Universităţii, judeţul Cluj.

De altfel, şi în cuprinsul concluziilor scrise, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză de către expert A.G., reclamanţii au solicitat restituirea în natură a tuturor apartamentelor libere, inclusiv a apartamentului nr. 6, în condiţiile statuate prin Decizia nr. 20 din 19 martie 2007 a Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F. şi a sediului imobilului, cu suprafaţa de 1.239 m.p. (fila 186 Dosar nr. 2850/117/2007, Vol. II).

Cu toate acestea, deşi tribunalul a făcut referire în motivarea sentinţei a cărei completare s-a cerut la faptul că cea mai mare parte a apartamentelor au făcut obiectul unor contracte de vânzare - cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 şi a altor acte normative în vigoare, respectiv apartamentele nr. 12 - 22, 24 - 25, 27 - 31, 34 - 37, 39, 41 şi 47, iar apartamentele nr. 1, 7 - 11, 32 - 3, 38, 40, 42 - 43, 45 - 46, 48, 50 fac obiectul unor contracte de închiriere, apartamentul nr. 6 fiind în posesia Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F., în aceasta funcţionând cinematograful „Arta”, a dispus restituirea în natură a apartamentelor rămase libere, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, fără a face vreo menţiune în ceea ce priveşte apartamentul nr. 6 şi respectiv mansarda imobilului.

Într-adevăr, în dispozitiv apare menţiunea de respingere a restului capetelor de cerere, dar din motivarea sentinţei rezultă că aceasta vizează petitele de radiere şi întabulare în cartea funciară şi cele privind restituirea întregului imobil, şi nu doar în cotă de 26/60 parte.

Drept urmare, tribunalul a apreciat că sunt incidente prevederile art. 281² C. proc. civ., şi a dispus completarea dispozitivului sentinţei prin pronunţarea asupra pretenţiilor reclamanţilor privind apartamentul nr. 6 şi mansarda imobilului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâţii Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F., Primarul Municipiului Cluj - Napoca şi Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Cluj, şi reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N., pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Primăria Municipiului Cluj - Napoca.

Astfel prin decizia civilă nr. 64 din 12 martie 2010 a Curţii de Apel Cluj s-a respins apelul pârâţilor Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca.

S-a admis în tot apelul pârâtei Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj şi în parte apelurile declarate de reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. şi pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, împotriva sentinţei civile nr. 514 din 19 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj - Dosar nr. 2850/1A/2008.

S-a admis în tot apelul declarat de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj şi în parte apelul declarat de Primăria Municipiului Cluj - Napoca împotriva sentinţei civile nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunţată în Dosarul civil nr. 2850/117/2007 şi în consecinţă:

- s-a schimbat în parte sentinţa civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a schimbat în parte şi sentinţa civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 în sensul că:

- s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Cluj - Napoca.

- s-a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Primăria Municipiului Cluj — Napoca, şi respins acţiunea şi cererea de completare a dispozitivului faţă de această pârâtă ca fiind formulată faţă de o persoană fără capacitate procesuală de folosinţă.

- s-a respins acţiunea şi cererea de completare a dispozitivului faţă de pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj, ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive. De asemenea s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca şi s-a admis excepţia tardivităţii formulării plângerii de către reclamanţii S.G.A. şi S.T., acesta din urmă decedat în cursul procesului, moştenitor fiind S.E.M. şi s-a respins ca tardivă acţiunea formulată de reclamanţii S.G.A. şi S.T., acesta din urmă decedat în cursul procesului moştenitor fiind S.E.M.

S-a admis astfel acţiunea formulată şi precizată de reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca şi Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. şi ca atare s-a anulat în parte Dispoziţia nr. 1263/2005 doar în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N.

S-a menţinut Dispoziţia nr. 1263/2005 în ce îi priveşte pe reclamanţii S.G.A. şi S.T., acesta din urmă decedat în cursul procesului, moştenitor fiind S.E.M. şi ca atare s-a dispus restituirea în natură către reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. în cotă de 39/80 parte a următoarelor apartamente:

Apartamentul nr. 1 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 165,26 m.p. cu pic de 3,20/100, înscrise în CF, la subsol, parter şi mezanin, cofetăria T. compus din: sală cofetărie, preparare, birou, vestiar, WC - uri, duş, sală cofetărie, depozit, oficiu, nişă, sală, scară, două depozite Vitadulci, care în fapt are suprafaţa de 268,36 m.p., cota de 62/1353 m.p. teren şi cota de 4,55/100.

Apartamentul 6 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în CF., la subsol, parter şi mezanin, pentru cinematograf compus din: sală de spectacole, ecran, depozit, 6 wc-uri, 2 antreuri - wc, cameră, 2 vestiare, 2 antreuri, hol, casierie, birou, cabine de proiecţie, boxă pivniţă, care în fapt are cota de 93/1353 m.p. teren şi cota de 6/81/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 7-11 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF, la parter, Biblioteca U.J.C.M., compus din: wc care în fapt se compune din 1 sală de lectură, 1 wc, are cota de 17/1353 m.p. teren şi cota de 1,27/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 38 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, cămară alimente, baie, wc, antreu, box pivniţă, care în fapt are cota de 27/1353 m.p. teren şi cota de 1,99/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 40 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, baie, wc, antreu, boxă pivniţă, care în fapt are cota de 22/1353 m.p. teren şi cota de 1,63/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 42 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353 parte şi cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V., compus din: sală spectacole, scena, 2 depozite, 6 sasuri, 4 wc, antreu, scară, casa scării, 2 holuri, garderobă, magazie, sală de lectură, sală de şedinţă, director, care în fapt are cota de 116/1353 m.p. teren şi cota de 8,57/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 43 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF, la subsol, compus din: depozit alimentară, care în fapt are cota de 4/1353 m.p. teren şi cota de 0,26/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 46 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 6,78 m.p., cu pic de 0,13/100, înscrise în cf, col , la etajul III, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 2/1353 m.p. teren şi cota de 0,12/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 48 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 3/1353 m.p. teren şi cota de 0,17/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 49 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF, col , la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, care în fapt are cota de 6/1353 m.p. teren şi cota de 0,40/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 50 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară, care în fapt are cota de 8/1353 m.p. teren şi cota de 0,62/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 51 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt se compune din pod (mansardă) şi are suprafaţa de 763 m.p., cota de 175/1353 m.p. teren şi cota de 12,94/100 din pic înscrise în CF.

S-a stabilit că pentru partea din fostul imobil înscris în CF Cluj - Napoca, construcţiile, boxele şi terenul ce nu se poate restitui în natură reclamanţilor, mai puţin pentru cota de 1/2 din apartamentul 15, 23, 29 şi 36 cu terenul aferent, li se cuvin despăgubiri băneşti în sumă de 28.598.390,14 lei sau 7.804.262,2 euro echivalent în lei la data plăţii, care se cuvin reclamanţilor S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte, alegerea monezii revenind reclamanţilor.

Au fost obligaţi reclamanţii să menţină afectaţiunea de cinematograf a apartamentului 6 înscris în CF Cluj - Napoca pe o perioadă de 5 ani, începând cu data pronunţării prezentei decizii.

Instanţa de apel a dispus radierea dreptului de proprietate şi a dreptului de administrare al vechilor proprietari Statul Român, Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, Regia Autonomă de Difuzare şi Exploatare a Filmelor R.F. Direcţia Teritorială Cluj, regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., înscris asupra:

- apartamentului nr. 1 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 165,26 m.p. cu p ic de 3,20/100, înscrise în CF;

- apartamentului nr 6 înscris în CF Cluj - Napoca, cu suprafaţa utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în cf col;

- apartamentelor nr 7-11 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF;

- apartamentului nr 38 - înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100 înscrise în CF, la etajul IV;

- apartamentului nr 40 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la etajul IV;

- .apartamentului nr. 42 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353 parte şi cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V.;

- apartamentului nr 43 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF, la subsol;

- apartamentului nr 46 înscris în cf Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 6,78 m.p., cu pic de 11 0,13/100, înscrise în CF, la etajul III;

- apartamentului nr 48 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF, la mansardă;

- apartamentului nr 49 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF, la mansardă;

- apartamentului nr 50 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF, la mansardă;

- apartamentului nr 51 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF, la mansardă;

S-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamanţilor S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte asupra acestora, înscris în CF Cluj - Napoca, cu titlul de moştenire şi restituire în temeiul Legii nr. 10/2001.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţelor nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj şi nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunţate în Dosar nr. 2850/117/2007, în ce priveşte restituirea în natură a apartamentelor şi a mansardei (mai puţin a apartamentelor înstrăinate pentru care se acordă despăgubiri), respingerea cererii de intervenţie, acordarea cheltuielilor de judecată, respingerea cererii de aderare la cererea de completare a dispozitivului.

A fost obligată pârâta Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. să plătească reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N. suma de 1.916,35 lei şi de asemenea au fost obligaţi pârâţii Primarul Municipiului Cluj - Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca să plătească în solidar reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N. suma de 11.932,4 lei.

Pentru a pronunţa această hotărâre au fost reţinute următoarele considerente:

Prin acţiunea iniţială formulată la data de 05 septembrie 2005 reclamanţii S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. şi S.T. au solicitat anularea dispoziţiei nr. 1263 din 23 noiembrie 2005, restituirea în natură a întregului imobil înscris în CF, iar pentru apartamentele înstrăinate acordarea de despăgubiri.

Reclamanţii S.G.A. şi S.T. şi-au ales domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moţilor.

Proprietari în CF a localităţii Cluj-Napoca, potrivit copiei in extenso şi a extrasului CF (fila 7 şi urm. şi 122 şi urm. Dosar nr. 6694/2005), sunt:

S.B. (B.) căsătorită L.I., fiica lui S.D. şi S.K., sub B 1, pentru cota de 8/60 parte, poziţia 1.1 din arborele genealogic (fila 367 vol. II Dosar apel nr. 2850/117/2007) şi moştenitoare a lui L.G., proprietar tabular sub B 2, conform înscrierii de sub B 10, pentru cota de 1/60 parte, poziţia 1.1.1 din arborele genealogic.

L.A.(A.) fiul lui S.B. (B.), proprietar sub B 3, pentru cota de 1/60 parte, poziţia 1.1.2 din arborele genealogic

S.I. (J.) căsătorită F., fiica lui S.D. şi S.K., proprietar sub B 4 pentru cota de 10/60 parte, poziţia 1.6 din arborele genealogic.

S.I. (J.), fiul lui S.D. şi S.K., proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, poziţia 1.3 din arborele genealogic.

S.R.(R.), fiul lui S.D. şi S.K., proprietar sub B 6 pentru cota de 10/60 parte, poziţia 1.4 din arborele genealogic.

S.L. (L.), fiul lui S.D. şi S.K., proprietar sub B 7 pentru cota de 10/60 parte, poziţia 1.5 din arborele genealogic.

S.E. (I.), fiul lui S.M. şi S.A., proprietar sub B 8 pentru cota de 5/60 parte, poziţia 1.2.1. din arborele genealogic.

S.T. (T.), reclamant, fiul lui S.M. şi S.A., proprietar sub B 9 pentru cota de 5/60 parte, poziţia 1.2.2. din arborele genealogic.

Apartamentele nr. 15 şi nr. 36 au fost înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de sub B 11 din CF Cluj-Napoca şi transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 şi a cumpărătoarei soţia lui B.Z. născută B.I.

Apartamentul nr. 29 a fost înstrăinat la 3 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din CF Cluj-Napoca şi transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 şi a cumpărătoarei L.L.

Apartamentul nr. 23 a fost înstrăinat la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 28 decembrie 1949 de sub B 13 din CF Cluj-Napoca şi transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 şi a cumpărătorilor G.X.T. şi G.D.V.

Apartamentul nr. 1 a fost preluat în anul 1950 de către Statul Român potrivit încheierii CF din 28 aprilie 1950 de sub B 15 şi transcris în CF.

Apartamentele nr. 2-14, nr. 16-22, nr. 24-28, nr. 30-35, nr. 37-42 şi părţile lor indivize comune din CF au fost preluate în baza Decretului nr. 92/1950 de către Statul Român, potrivit încheierii CF din 7 octombrie 1959 de sub B 17.

Sub B 19 prin încheierea CF din 8 februarie 1994 imobilul de sub A+6, ap. 6, un local de cinema, a fost transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea Statului Român şi în administrarea operativă a R.A.D.E.F. - R.F. - Direcţia Teritorială Cluj.

Prin decizia nr. 190 din 09 septembrie 1959 (fila 97 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) imobilul înscris în CF, apartamentele cu nr. 1-42 a fost preluat de către Statul Român, în temeiul Decretului nr. 92/1950, de la S.B. căsătorită L.I. în cotă de 9/60 parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.) căsătorită F., în cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T. în cotă de 5/60 parte, B.Z. nasc. B.I. asupra cotei de 1/60 din apartamentele nr. 15 şi 36, L.L. asupra cotei de 1/60 parte din apartamentul nr. 29, G.X.T. şi G.D.V. asupra cotei de 1/60 parte din apartamentul nr. 23.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001 „în absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive. în aplicarea prevederilor alin. (1) şi în absenţa unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deţine imobilul sub nume de proprietar.”

Faţă de aceste dispoziţii se prezumă că preluarea s-a făcut de la proprietarii menţionaţi în actul de preluare, prin urmare obiect al prezentului dosar îl face imobilul înscris în CF, apartamentele cu nr. 1-42, mai puţin cota de 1/60 parte din apartamentele nr. 15, 23, 29 şi 36.

Cu privire la cotele de 1/60 parte din apartamentele nr. 15, 23, 29 şi 36, faptul că acestea au fost înstrăinate rezultă şi din cărţile funciare unde s-au înscris acestea.

Astfel, din CF (fila 265 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) rezultă că din apartamentul nr. 23 a fost înstrăinată cota de 30/60 ce a aparţinut proprietarilor CF de sub B 1, 2, 4, 5, 9, S.B., L.G., S.I., S.R., S.T., la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 28 decembrie 1949 fiind adus din cf Cluj-Napoca în favoarea cumpărătorilor G.X.T. şi G.D.V., iar cota de 30/60 parte a rămas înscrisă în CF pe numele lui S.I.A., S.L., S.E. şi S.T.

Această din urmă cotă a fost preluată de către Statul Român prin Decizia nr. 3086/190/IV/09 septembrie 1959, dreptul de proprietate al Statului fiind înscris în CF la 4 ianuarie 1962.

Ulterior cota preluată de către Statul Român a fost înstrăinată către G.X.T. şi G.D.V. iar dreptul de proprietate al acestora a fost înscris în cf sub B 15, 16 la 2 aprilie 1998.

Ap. 29 a fost înstrăinat la 3 decembrie 1949 potrivit încheierii cf 4145 din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din cf Cluj-Napoca şi transcris în cf 11714 Cluj-Napoca (fila 287 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) în favoarea lui S.I.A., S.L., S.E. şi S.T. în cotă de 30/60 parte şi a cumpărătoarei L.L. în cotă de 30/60 parte.

Cota de 30/60 parte ce a aparţinut lui S.I.A., S.L., S.E. şi S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul Decretului nr. 92/1950, dreptul de proprietate al statului fiind înscris în CF sub B 6, 7 la 7 octombrie 1959.

Ulterior cota preluată de către Statul Român a fost înstrăinată către B.E.L. şi B.M., iar dreptul de proprietate al acestora a fost înscris în CF sub B 8, 9 la 18 noiembrie 1974.

Apartamentele nr. 15 şi 36 au fost înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de sub B 11 din CF Cluj-Napoca şi transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea lui S.I.A., S.L., S.E. şi S.T., în cotă de 30/60 parte şi a cumpărătoarei soţia lui B.Z. născută B.I. în cotă de 30/60 parte (fila 401 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

Cota de 30/60 parte ce a aparţinut lui S.I., S.L., S.E. şi S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul Decretului nr. 92/1950, dreptul de proprietate al Statului fiind înscris în CF sub B 11, 12 la 7 octombrie 1959.

În CF a fost înscris apartamentul nr. 36 în favoarea lui B.Z. în cotă de 30/60 parte şi B.P. în cotă de 30/60 parte la data de 13 iulie 1967, imobilul fiind adus din CF (fila 302 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), imobil ce nu a fost preluat de către Stat, după cum rezultă din înscrierile din CF.

Reclamanţii S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.T., au formulat notificarea nr. 1199 din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R. înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 (fila 28 Dosar nr. 6694/2005) prin care au solicitat restituirea în natură a cotei de 26/60-a parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universităţii, judeţul Cluj. Această notificare a fost redactată prin avocat E.K.O., care a avut mandat de reprezentare, pentru notificare la Legea nr. 10/2001, iar reclamanţii S.G.A. şi S.T. şi-au ales domiciliul în Cluj-Napoca str. Moţilor.

Prin Dispoziţia nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca (fila 41 Dosar nr. 6694/2005) s-a respins această notificare deoarece notificarea nu ar îndeplini condiţiile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001, nu emană de la persoanele îndreptăţite şi nu există delegaţie sau procură specială de reprezentare.

Dispoziţia a fost comunicată pentru toţi reclamanţii la data de 27 mai 2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moţilor (fila 27 Dosar nr. 6694/2005), aleasă doar de către reclamanţii S.G.A. şi S.T. ca şi domiciliu pentru comunicarea actelor.

Reclamanţii şi-au precizat acţiunea ca fiind introdusă împotriva Primăriei municipiului Cluj-Napoca (fila 35 şi 66 Dosar nr. 6694/2005).

Acţiunea reclamanţilor a fost respinsă ca tardivă prin sentinţa civilă nr. 319 din 16 martie 2006 pronunţată în Dosar nr. 6694/2005 al Tribunalului Cluj.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. şi S.T., apel ce a fost admis prin Decizia civilă nr. 168/ A din 24 mai 2006 a Curţii de Apel Cluj pronunţată în Dosar nr. 2394/33/2006, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă, cu motivarea că reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. şi-au indicat domiciliul din Bucureşti, iar reclamanţii S.G.A. şi S.T. şi-au ales domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moţilor, Dispoziţia nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca fiind comunicată pentru toţi patru reclamanţii la adresa din Cluj-Napoca, str. Moţilor şi nu la domiciliul pe care l-au indicat.

Recursul împotriva deciziei civile nr. 168/ A din 24 mai 2006 a Curţii de Apel Cluj a fost respins prin decizia civilă nr. 10078 din data de 7 decembrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în Dosar nr. 2394/33/2006.

Verificând acest aspect, al comunicării dispoziţiei nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca, instanţa a constatat că aceasta a fost comunicată pentru toţi patru reclamanţii la adresa din Cluj-Napoca, str. Moţilor şi nu la domiciliul pe care l-au indicat fiecare, anume pentru reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. la domiciliul din Bucureşti şi doar pentru reclamanţii S.G.A. şi S.T. şi-au ales domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moţilor.

În raport de domiciliul pe care şi l-au indicat reclamanţii instanţa a reţinut, cum de altfel s-a constat cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 68/ A din 24 mai 2006 a Curţii de Apel Cluj, că această dispoziţie a fost regulat comunicată la data de 27 mai 2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moţilor (fila 27 Dosar nr. 6694/2005), doar către reclamanţii S.G.A. şi S.T., care şi-au ales acest domiciliu pentru comunicarea actelor.

Prin urmare, dispoziţia nr. 1263 din 23 mai 2005 fiind comunicată la data de 7 mai 2005 cu reclamanţii S.G.A. şi S.T. reiese că în raport de această dată formularea plângerii doar la data de 05 septembrie 2005 de către aceşti reclamanţi apare ca tardivă, peste termenul de 30 de zile, termen operativ prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Tot în raport de această comunicare instanţa de apel a constatat că reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N. nu li s-a comunicat dispoziţia nr. 1263 din 23 mai 2005 la adresa pe care şi-au indicat-o în Bucureşti, prin urmare plângerea lor este considerată ca fiind formulată în termen.

Prin încheierea din data de 04 decembrie (fila 325 vol. I Dosar nr. 850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) instanţa a pus în vedere reclamanţilor să facă dovada calităţii de moştenitor a reclamanţilor după toţi proprietarii de CF de la care s-a preluat imobilul.

Reclamanţii au depus o adeverinţă emisă de Academia Română (fila 338 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) din care rezultă că renumelor T., L. şi I. din limba română le corespund în limba maghiară T., L. şi J., pentru numele A. din limba maghiară corespunde în limba română numele A., numele B. în limba maghiară este un diminutiv al numelui B., iar numele M. provine de la numele M. care prin ortografiere în limba română devine M.

Antecesorii comuni ai proprietarilor CF se susţine că sunt S.D., care ar fi acelaşi cu S.(S. sau S.) D. născut la data e 20 noiembrie 1855 poziţia 1 din arborele genealogic (fila 32-34 şi 42 vol. Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) căsătorit cu K. sau L.S. în 1876, poziţia 1 din arborele genealogic, încuviinţându-se de către Ministerul de Interne schimbarea numelui în „S.” (fila 35 vol. I şi fila 69 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), S.L. fiind aceeaşi cu S.L. (fila 42 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

Proprietarul CF S.I. este fiul lui S.D. şi S.D., este născut la 23 decembrie 1884, a decedat la 18 ianuarie 1966 (fila 42 şi 60 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) şi a avut o soră, S.E., poziţia 1.3 din arborele genealogic, născută la 24 iulie 1894 şi decedată la 7 septembrie 1981, fiica lui S. şi M. (fila 59 Dosar nr. 6694/2005) poziţia 1 din arborele genealogic, Ministerul de Interne a probat schimbarea numelui în „S.” prin ordinul Ministerului Maghiar de Interne nr. 30760/V.

Moştenitori ai lui S.I., proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, sunt S.C.E.A. poziţia 1.3.2 din arborele genealogic şi S.A.N., poziţia 1.3.2.2 din arborele genealogic, aceştia fiind soţia şi respectiv fiul lui S.G., poziţia 1.3.2 din arborele genealogic, decedat la 21 august 1993, potrivit certificatului de moştenitor din 21 februarie 1994 emis de notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005) acesta din urmă fiind fiul proprietarului cf S.I. şi al lui S.I.E., după cum rezultă din certificatul de naştere, căsătorie şi din cel de deces (fila 58 şi 158 Dosar nr. 6694/2005).

Prin urmare după S.I., proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, S.C.E.A. moşteneşte ca şi după soţul său potrivit certificatului de moştenitor nr. 375/21 februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005) cota de 10/60 şi este rudă în gradul I ca şi soţul său cu proprietarul cf, care era fiu, iar S.A.N. moşteneşte 10/60 ca şi după tatăl său potrivit aceluiaşi certificat de moştenitor, şi este rudă în gradul II cu proprietarul CF, ca nepot de fiu.

S.M., fiul lui S.D. şi S.K., căsătorit cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziţia 1.2 din arborele genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

Reclamantul S.T., proprietar CF sub B 9 în cotă de 5/60 parte născut la 30 martie 1916 poziţia 1.2.2 din arborele genealogic, proprietar de CF sub B 9 în CF Cluj-Napoca, fiul lui S.M. şi W.V.A.V., a decedat la data de 20 septembrie 2003, (fila 46 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) moştenitor fiind S.E.M., fiică (fila 40 şi 45 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj şi fila 48 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), cealaltă fiică renunţă la drepturile sale de despăgubire privind succesiunea din România (fila 41 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Având în vedere că plângerea formulată de S.G.A. şi S.T. este tardivă rămână că în privinţa lor dispoziţia de respingere rămâne să producă efecte, iar S.C.E.A. şi S.A.N. vor culege şi partea acestora de moştenire, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, până la cota de 60/60 parte din imobil, în măsura în care dovedesc că sunt rude în grad succesibil cu proprietarii de CF.

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca şi soţul său cu proprietarul cf S.T., cu care era văr primar şi îi profită cota de 1/1 după S.T., proprietar CF sub B 9 în cotă de 5/60 parte, iar lui S.A.N. nu îi profită nimic după S.T. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

S.R., fiul lui D. şi H.H.S.L., născut la 18 mai 1891 a decedat la data de 02 mai 1969, (fila 322 şi 85 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) poziţia 1.4 din arborele genealogic.

S.R. este proprietar CF sub B 6 în cotă de 10/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca şi soţul său cu proprietarul CF, care era unchiul soţului său şi, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/1 parte după S.R., proprietar cf sub B 6 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.R., dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.

S.L.(L.), fiul lui S.S.D. şi S.K.L., născut la 22 martie 1887 s-a căsătorit la data de 04 februarie 1919, (fila 87 vol. I şi fila 406 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) poziţia 1.5 din arborele genealogic.

S.L. a decedat în vara anului 1944, fiind dus de Gestapo la sediul din Budapesta, potrivit Declaraţiei extrasă din Baza centrală de date a victimelor Holocaustului (fila 386 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

Potrivit art. 2 din Legea nr. 50/1948 „Se considera că decesul persoanelor arătate la art. 1 (a celor decedaţi după 21 iunie 1941, în timpul deportării, a evacuării în masa din localităţile unde-şi aveau domiciliul, în timpul cât se aflau în detaşamentele exterioare de muncă obligatorie, sau în alte împrejurări excepţionale asemănătoare, şi fără ca data decesului să fie stabilită cu acte de stare civilă) a avut loc la data de 9 Mai 1945.”

Prin urmare decesul lui S.L. se consideră că a avut loc la data de 9 mai 1945, anterior preluării imobilului de către Statul Român, prin decizia nr. 190 din 09 septembrie 1959.

Decretul-lege nr. 115/1938 a fost pus în aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947 prin care s-au scos din vigoare legile, ordonanţele şi regulamentele locale în materie de carte funciară.

Prin urmare la data decesului lui S.L. era în vigoare Codul civil austriac, anume art. 431 C. civ. austriac, care prevedea că „pentru a transfera P. lucrurilor imobiliare, actul de proprietate trebuie să fie transcris în registre publice anume destinate. Această transcriere se numeşte în tabulare.”

Excepţiile admise, cu rezerve, de practica de la acea vreme cu privire la dobândirea dreptului de proprietate fără intabulare în cf se refereau doar la cazul cumpărării la licitaţie şi a uzucapiunii.

Potrivit art. 819 C. civ. austriac dreptul eredelui trebuia recunoscut de judecătorie iar în urma recunoaşterii, potrivit art. 436 C. civ. austriac când trebuie să se transmită P. unui lucru imobiliar în urma unei hotărâri judecătoreşti sau dării în posesie a unei moşteniri era necesară intabularea.

Cu toate acestea, la data preluării imobilului era în vigoare Decretul-lege nr. 115/1938 care a fost pus în aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947, iar acesta prevedea la art. 26 că drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciara, din cauză de moarte.

Prin urmare preluarea nu se putea face de la o persoană care nu avea capacitate procesuală de folosinţă, ci doar de la moştenitorii acestuia, astfel că prin excepţie de la dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, da prevede că „în absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive”. Curtea va considera că dreptul de proprietate nu a fost preluat de către Statul Român de la S.L., chiar dacă în actul de preluare este menţionat S.L., ci de la moştenitorii lui, în patrimoniul căruia se găsea dreptul de proprietate, chiar fără înscriere în cf, potrivit art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938.

Succesorii lui S.L. sunt în gradul IV de rudenie cu S.C.E.A. şi, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită acesteia cota de 1/1 după S.L., proprietar CF sub B 7 în cotă de 10/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după S.L. dat fiind că este rudă în gradul V cu succesorii proprietarului cf, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

L.L.B. sau S.B. (fostă S.) născută la 08 noiembrie 1877 este fiica lui D.S.S. şi L.S. şi a decedat în 21 octombrie 1967, poziţia 1.1 din arborele genealogic (fila 42 şi 43 vol. I şi 340, 372, 409 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), schimbarea numelui în S. s-a făcut prin Ordinul Ministrului cu nr. 25441/VI emis la 28 februarie 1911.

S.B. era proprietar CF sub B 1 şi B 10 în cotă de 9/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca şi soţul său cu proprietarul cf, care era mătuşa soţului său şi, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.B. proprietar CF sub B 1 şi B 10 în cotă de 9/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.B., dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.

S.I.E. proprietar sub B 8, născut la 19 iulie 1914 este fiul lui S.M. şi W.V.A.V. şi a decedat în 03 ianuarie 1997, poziţia 1.2.1 din arborele genealogic (fila 375 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

S.M., fiul lui S.D. şi S.K., căsătorit cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziţia 1.2 din arborele genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca şi soţul său cu proprietarul CF S.I.E., cu care era văr primar şi îi profită cota de 1/1 după S.I.E., proprietar cf sub B 8 în cotă de 5/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după S.I.E. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

Cu privire la cotele de proprietate ale lui L.G. proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte şi S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte, sunt de făcut unele precizări.

Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 prevede că „De prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite”.

Apoi, art. 659 C. civ. prevede că „Succesiunile sunt deferite copiilor si descendenţilor defunctului, ascendenţilor si rudelor sale colaterale, în ordinea şi după regulile mai jos determinate.”

In principiu, dovada legăturii de rudenie, pentru a moşteni, se face în condiţiile art. 22 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 prevede că „Starea civilă se dovedeşte cu actele întocmite sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă”.

În speţă reclamanţii nu au reuşit să facă dovada că au o legătură de rudenie în condiţiile art. 22 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 şi că sunt succesori după L.G. proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte şi S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte.

De principiu acţiunea ar trebui admisă doar în măsura în care reclamanţii au reuşit să facă dovada că sunt succesori după proprietarii de cf.

Cu toate acestea instanța de apel a constat că reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. au calitatea de persoane îndreptăţite şi cu privire la această cotă de 11/60 parte ce a aparţinut lui L.G. şi S.I., ţinând seama de gradul de rudenie.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 „în absenţa unor probe contrare, existenţa şi, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.”

În decizia de preluare nr. 190 din 09 septembrie 1959 (fila 97 vol. 1 Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) se menţionează că dintr-o inadvertenţă figurează ca proprietari „fraţii S.” deoarece în realitate proprietari tabulari au fost „Fraţii S. şi copii acestora, în total 8 persoane şi alte 4 persoane diferite/ vezi specificarea pe verso”.

Pe verso-ul actului sunt menţionaţi „S.B. căsătorită L.I. în cotă de 9/60 parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.) căsătorită F., în cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T. în cotă de 5/60 parte, apoi B.Z. nasc. B.I. asupra cotei de 1/1 din apartamentele nr. 15 şi 36, L.L. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr. 29, G.X.T. şi G.D.V. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr. 23.”

Particula „apoi” face distincţia între „Fraţii S. şi copii acestora, în total 8 persoane şi alte 4 persoane diferite ” .

Din acest înscris rezultă că S.B. căsătorită L.I., L.G., S.I. (J.) căsătorită F., S.I., S.R., S.L., S.E. şi S.T. sunt fraţi, respectiv copii ai acestora.

Dacă textul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 permite a se face dovada dreptului de proprietate prin chiar actul de preluare, atunci este permis şi mai puţin, anume de a face dovada prin acelaşi act a calităţii de persoană îndreptăţită, respectiv a gradului de rudenie.

Or, dacă în actul de preluare se menţionează că acele persoane sunt fraţi iar reclamanţii au făcut dovada că sunt succesori după o parte din fraţi atunci se prezumă că reclamanţii sunt moştenitori şi ai celorlalte persoane care sunt fraţi cu cei despre care reclamanţii au făcut dovada legăturii de rudenie şi au calitatea de persoane îndreptăţite după toate persoanele menţionate ca fiind fraţi sau succesorii acestora în actul de preluare.

Mai mult, într-un certificat de căsătorie (fila 405 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) se menţionează căsătoria lui S.J., este adevărat fără să se indice părinţii ei, iar într-un act emis de către fosta Securitate se menţionează că „S.I. are o soră I.” (fila 100 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

L.G. poziţia 1.1.1 din arborele genealogic este proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte şi este fiul lui S.B.

S.B. poziţia 1.1 din arborele genealogic, este fiica lui S.D. şi S.K.

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca şi soţul său cu proprietarul cf L.G., cu care era văr primar şi îi profită cota de 1/1 după L.G., proprietar cf sub B 2 în cotă de 1/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după L.G. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte a decedat în Elveţia în 1967 (fila 69 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) este fiica lui D.S. şi L.S., poziţia 1.6 din arborele genealogic.

S.C.E.A. este rudă în gradul III ca şi soţul său cu proprietarul cf, care era mătuşa soţului său şi, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.I. proprietar cf sub B 4 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.I., dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 1/4 parte.

Cu privire la cotele ce revin fiecărui reclamant, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 prevede că „în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptăţite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabileşte în cote-părţi ideale, potrivit dreptului comun”, iar potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 319/1944 soţul supravieţuitor atunci când vine la succesiune cu copii legitimi, indiferent de numărul acestora, moşteneşte o pătrime, prin urmare copii moştenesc restul de trei pătrimi.

Potrivit certificatului de moştenitor nr. 375/21 februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005) după S.G., prin intermediul căruia reclamanţii vin la moştenirea proprietarilor de carte funciară, S.C.E.A. moşteneşte cota de 1/4 ca şi soţ supravieţuitor, iar S.A.N., ca şi fiu, moşteneşte 3/4.

În concluzie, revin reclamanţilor următoarele cote:

După S.I., din cota de 10/60 parte, S.C.E.A. moşteneşte cota de VA iar S.A.N. moşteneşte 3/4,- după S.R., din cotă de 10/60 parte, după S.B. din cotă de 9/60 parte, după S.I. din cotă de 10/60 parte, lui S.C.E.A. îi profită cota de 1/4 parte, iar lui S.A.N. îi profită cota de 3/4 parte.

După S.I., din cota 5/60 parte, după S.T., din cotă de 5/60 parte, după S.L. din cotă de 10/60 parte, după L.G., din cota de 1/60 parte, lui S.C.E.A. îi profită cota de 1/1 deci, în total, din cota de 39/60 parte S.C.E.A. are cota de 10/60 parte, adică 39/240, iar S.A.N. are cota de 3/4 parte, adică 117/240, iar din cota de 21/60 sau 84/240 parte lui S.C.E.A. îi profită cota de 1/1.

Adunând, S.Q.E.A. are cota de 123/240 iar S.A.N. are 117/240, apoi simplificând, S.C.E.A. are cota de 41/80 iar S.A.N. are 39/80, din întregul imobil ce se va restitui, în natură sau în echivalent.

Din contractele de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 depuse la dosar reiese că au fost înstrăinate următoarele apartamente: nr. 2, 12, 13, 14,15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 36, 37, 41, 44.

Din aceste contracte şi din cărţile funciare reiese că la unele apartamente s-a greşit nr. top., la altele nr. de apartament, unele nr. de apartament se dublează fiind situate la etaje diferite, sau nu se indică etajul, unele au fost vândute mai multor proprietari.

La dosar s-a depus şi documentaţia ce a stat la baza reapartamentării imobilului (fila 202 şi urm. Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

La mansardă sunt înscrise 4 apartamente, casa scării, ascensor, coridor exterior, potrivit expertizei (fila 267 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Apartamentele au părţile indivize comune înscrise în CF. Cluj-Napoca (fila 294 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj), printre părţile indivize comune fiind menţionate şi planşeele, acoperişul, iar la mansardă se indică p.i.c. ca fiind coridor, spălătorie, WC.

Apartamentul nr. 6, Cinema Arta, şi ap. de la mansardă cu nr. 48-51 sunt înscrise în CF Cluj-Napoca (fila 296 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) iar apartamentul nr. 6 este înscris şi în CF Cluj-Napoca (fila 230 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) ca fiind P. Statului Român şi în administrarea operativă directă a Regiei Autonome de Difuzare şi Exploatare a Filmelor R.F. Direcţia Teritorială Cluj.

În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară de către expert A.G., care a stabilit că imobilul are următoarea compunere: construcţii – 5.896,09 m.p. (incluzând şi podul de 763 m.p.); boxe pivniţă - 76,13 m.p.; teren - 1353 m.p. (fila 189 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

Din suprafaţa construcţiilor de 5.896,09 m.p. se scade 1/4 din suprafaţa apartamentelor ce au fost înstrăinate anterior preluării de către stat, anume apartamentele nr. 15, 23, 29 şi 36 devenite după renumerotare apartamentele nr. 23, 29, 32 şi 36 (fila 191 şi 209-213 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) adică 44,85 + 57,26 + 79 + 48,24 = 229,35 m.p. se scade din suprafaţa de mai sus a construcţiilor de 5.896,09 m.p. şi rezultă o suprafaţă de 5.666,74 m.p. ce li se cuvine reclamanţilor din construcţii, în opinia expertului.

Instanţa de apel a constat că expertul a calculat greşit suprafaţa rezultată anterior de 5.896,09 m.p., dat fiind că, dacă se însumează suprafaţa care se propune a se restitui în natură de 2.318,6 m.p. (fila 208 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) cu suprafaţa pentru care se propune acordarea de despăgubiri de 3.359,48 m.p. (fila 209 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) şi cu 3/4 din suprafaţa apartamentelor ce au fost înstrăinate anterior preluării de către stat (fila 191 şi 209-213 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) adică 229,35 m.p., cealaltă cotă de 1/4 din acele apartamente fiind deja cuprinsă în suprafaţa propusă pentru despăgubiri de 3.359,48 m.p., atunci suprafaţa totală a construcţiilor este de 5.907,43 m.p. iar nu de 5.896,09 m.p.

Astfel instanţa de apel a considerat corecte suprafeţele arătate distinct pentru restituirea în natură şi pentru acordarea de despăgubiri iar nu suprafaţa însumată de 5.896,09 m.p., întrucât suprafaţa însumată este greşită.

Dintre apartamente, sunt libere doar apartamentele în suprafaţă de 2.318,6 m.p. (fila 208 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), iar pentru despăgubiri se propune suprafaţa de 3.359,48 m.p. (fila 209 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

Din boxe pivniţă - 76,13 m.p., expertul susţine greşit că nu s-a restituit reclamanţilor nimic (fila 191 lit. b) vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) astfel că li s-ar cuveni reclamanţilor despăgubiri băneşti pentru întreaga suprafaţă de 76,13 m.p., dar instanţa de apel a reţinut ca acesta opinie este greşită după pentru următoarele aspecte.

Din suprafaţa de teren de 1.353 m.p. se scade Vi din suprafaţa de teren atribuită apartamentelor ce au fost înstrăinate anterior preluării de către stat, anume apartamentele nr. 15, 23, 29 şi 36 devenite după renumerotare apartamentele nr. 23, 29, 32 şi 36 (fila 191 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) adică 52,50 m.p. teren rezultând suprafaţa de 1.300,5 m.p. teren ce li se cuvine reclamanţilor.

Pentru apartamentele ce se restituie în natură reclamanţilor se atribuie teren în suprafaţă de 535 m.p. (fila 208 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) iar pentru diferenţa până la 1.300,5 m.p., adică pentru suprafaţa de 765,5 m.p. se acordă despăgubiri băneşti.

Pentru construcţii expertul a stabilit o valoare de 6.324,97 lei/ mp echivalent la acea dată cu 1.725,99 euro/ mp (fila 189 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) astfel că pentru suprafaţa de 3.359,48 m.p. din apartamente care nu se restituie în natură reclamanţilor li se cuvin despăgubiri băneşti în sumă de 21.248.610,2 lei sau 5.798.428,8 euro.

Pentru boxe pivniţă expertul a stabilit o valoare de 1.302 lei/ mp echivalent la acea dată cu 355,30 euro/mp (fila 190 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) astfel că pentru suprafaţa din boxe pivniţă de 76,13 m.p. care nu se restituie în natură expertul a considerat că reclamanţilor li se cuvin despăgubiri băneşti în sumă de 99.121 lei sau 27.049 euro.

Instanţa de apel a reţinut astfel că din boxe au fost înstrăinate odată cu apartamentele, în condiţiile Legii nr. 112/1995 doar suprafaţa de 72,07 m.p., astfel: 6,68 m.p. pentru ap. 12; 2,70 m.p. pentru ap. 16; 3,75 m.p. pentru ap. 14; 4,00 m.p. pentru ap. 31; 3,70 m.p. pentru ap. 26; 2,25 m.p. pentru ap. 19; 2,55 m.p. pentru ap. 15; 2,73 m.p. pentru ap. 25; 8,20 m.p. pentru ap. 44; 5,00 m.p. pentru ap. 37; 4,50 m.p. pentru ap. 26; 3,91 m.p. pentru ap. 28; 4,13 m.p. pentru ap. 13; 2,62 m.p. pentru ap. 13; 5,00 m.p. pentru ap. 34; 10,35 m.p. pentru ap. 35 (fila 96, 103, 106, 112, 114, 117, 127, 142, 155, 158, 173, 176, vol. I, fila 132, 135 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Tribunalului Cluj).

Prin urmare, doar pentru această suprafaţă de 72,07 m.p. se cuvin reclamanţilor despăgubiri băneşti în sumă de 93.835,14 lei sau 25.606,4 euro, iar diferenţa de 4,06 m.p. se va restitui în natură, ap. 38 şi 40 care se restituie în natură având înscrise în CF şi boxă pivniţă (fila 207 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj).

Pentru teren expertul a stabilit o valoare de 9.479,49 lei/ mp echivalent la acea dată cu 2.586,84 euro/ mp (fila 190 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) astfel că pentru suprafaţa de 765,5 m.p. teren care nu se restituie în natură reclamanţilor li se cuvin despăgubiri băneşti în sumă de 7.256.549,5 lei sau 1.980.226 euro.

Din cele de mai sus rezultă că pentru construcţiile, boxele şi terenul ce nu se poate restitui în natură reclamanţilor li se cuvin despăgubiri băneşti în sumă de 28.598.894,85 lei sau 7.804.261,2 euro, care se cuvin reclamanţilor S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte.

Instanţa de apel a mai reţinut ca deşi expertul face propuneri de rectificare a cf cu privire la suprafaţă, la părţile indivize comune şi la cota parte din teren, la modificarea componenţei unor apartamente şi de sistare a unei cărţi funciare (fila 188 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), reclamanţii nu au formulat astfel de petite, şi nici nu puteau dat fiind că doar în expertiza din apel s-au relevat aceste aspecte, iar în apel nu pot fi formulate pentru prima dată astfel de cereri.

Faţă de aceasta instanţa de apel a considerat că propunerile expertului nu pot fi luate in considerare întrucât ceilalţi proprietari ai căror cote din părţile indivize comune şi din teren ar fi afectate, nu sunt părţi în prezenta cauză şi prin urmare nu pot face apărări şi nici nu le este opozabilă hotărârea, care astfel nu s-ar putea intabula.

Instanţa de apel a constatat că restituirea în natură a apartamentelor urmează a se dispune astfel cum acestea există în fapt, iar întabularea lor se va efectua doar aşa cum acestea sunt înscrise în CF, altfel fiind imposibilă întabularea, urmând ca pe baza celor constatate de către instanţa, (în limitele în care a fost investită) reclamanţii să formuleze o acţiune ulterioară prin care să aducă la realitate situaţia de carte funciară cu starea de fapt.

Astfel, expertul a propus restituirea în natură a următoarelor apartamente:

Apartamentul nr. 1 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 165,26 m.p. cu pic de 3,20/100, înscrise în CF, la subsol, parter şi mezanin, cofetăria Tineretului compus din: sală cofetărie, preparare, birou, vestiar, WC-uri, duş, sală cofetărie, depozit, oficiu, nişă, sală, scară, 2 depozite V.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că în fapt suprafaţa acestui apartament este de 268,36 m.p. şi trebuie atribuită cota de 62/ 1.353 m.p. teren şi cota de 4,55/100 din pic înscrise în CF.

Expertul mai propune restituirea în natură a ap. 6 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în CF, la subsol, parter şi mezanin, pentru cinematograf compus din: sală de spectacole, ecran, depozit, 6 wc-un, 2 antreuri - wc, cameră, 2 vestiare, 2 antreuri, hol, casierie, birou, cabină proiecţie, boxă pivniţă.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 93/ 1.353 m.p. teren şi cota de 6,81/100 din pic înscrise în CF.

De asemenea expertul arată că ap. 6 este înscris în CF Cluj-Napoca şi propune sistarea CF Cluj-Napoca.

Se propune restituirea în natură a apartamentele nr. 7-11 înscris în CF Cluj-Napoca sub cu suprafaţa utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF, la parter, Biblioteca U.J.C.M., compus din wc.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că ap. se compun din 1 sală de lectură, 1 wc, trebuie atribuită cota de 17/1353 m.p. teren şi cota de 1,27/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 38 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, cămară alimente, baie, wc, antreu, boxă pivniţă.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 27/1353 m.p. teren şi cota de 1,99/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a ap. 40 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, baie, wc, antreu, boxă pivniţă.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 22/1353 m.p. teren şi cota de 1,63/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 42 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22/1353 parte şi cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V., compus din: sală spectacole, scena, 2 depozite, 6 sasuri, 4 wc, antreu, scară, casa scării, 2 holuri, garderobă, magazie, sală de lectură, sală de şedinţă, director.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 116/1353 m.p. teren şi cota de 8,57/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 43 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF., la subsol, compus din: depozit alimentară.

Faţă de compunerea din CF expertul arată că trebuie atribuită cota de 4/1353 m.p. teren şi cota de 0,26/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 46 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 6,78 m.p., cu pic de 0,13/100, înscrise în CF, la etajul III, compus din: 1 cameră.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 2/1353 m.p. teren şi cota de 0,12/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 48 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră.

Faţă de compunerea din CF expertul arată că trebuie atribuită cota de 3/1.353 m.p. teren şi cota de 0,17/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 49 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/ 100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară alimente. Faţă de compunerea din CF expertul arată că trebuie atribuită cota de 6/ 1.353 m.p. teren şi cota de 0,40/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 50 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafaţa utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 8/ 1353 m.p. teren şi cota de 0,62/ 100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a ap. 51 înscris în cf Cluj-Napoca sub A+41 cu nr. top 504/S/LI cu suprafaţa utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF., la mansardă, compus din: 1 cameră.

Faţă de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 175/ 1.353 m.p. teren şi cota de 12/100 din pic înscrise în CF.

Ap. 51a fost desfiinţat acum 30 de ani fiind o cameră construită în pod fără utilităţi (fila 177 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. II al Tribunalului Cluj).

Expertul ţine seama că ap. 51 este desfiinţat şi adaugă la suprafaţa acestuia suprafaţa podului, care devine apartamentul nr. 51, pod în suprafaţă de 763 m.p., fila 188 apel, şi propune ca apartamentul nr. 51 să devină pod.

Cu privire la pod sau mansardă, curtea a avut în vedere prevalenta principiului restituirii în natură, cât şi faptul că, deşi are o situaţie oarecum incertă, acesta nu face parte din părţile indivize comune, chiar dacă se susţine că fiind spaţiul dintre planşeu şi acoperiş, care fac parte din părţile indivize comune, atunci şi acesta ar fi parte indiviză comună.

Mai trebuie reţinut ca şi argument că în cartea funciară colectivă unde sunt menţionate părţile indivize comune este menţionată şi mansarda, ca nivel al imobilului, după etajul IV, şi că aici sunt înscrise 4 apartamente, casa scării, ascensor, coridor exterior, potrivit expertizei (fila 267 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Mansarda este constituită tehnic exact din spaţiul dintre planşeul ultimului etaj şi acoperiş.

Cât timp în acest spaţiu există în CF - 4 apartamente, în fapt doar 3, reiese că nu poate fi şi parte indiviză comună şi spaţiu ocupat de apartamentele de la mansardă.

Mai mult apartamentele au părţile indivize comune înscrise în CF Cluj-Napoca (fila 294 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj), printre părţile indivize comune fiind menţionate şi planşeele, acoperişul, iar la mansardă se indică p.i.c. ca fiind coridor, spălătorie, WC.

Mansarda nu poate să aibă părţi indivize comune şi să fie la rândul ei parte indiviză comună deoarece ar fi ca şi cum parterul sau un etaj ar fi parte indiviză comună.

Expertul A.G. arată că prima instanţă a dispus restituirea în natură a ap. 32, 33 şi 45 (fila 188 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj) deşi acestea au fost înstrăinate în condiţiile Legii nr. 112/1995.

Curtea mai reţine că şi apartamentul nr. 43 a fost înstrăinat.

Într-adevăr din contractele încheiate şi din înscrierile în cf reiese că aceste apartamente au fost înstrăinate, astfel: apartamentul nr. 32 etaj III, cumpărător fiind V.L., potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 07 ianuarie 1999 înscris în CF, (fila 296, vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), apartament nr. 33 etaj III, cumpărător fiind O.C., potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 29 martie 1999, (fila 139, vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Tribunalului Cluj), apartament nr. 45 cumpărător fiind B.M., potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 02 decembrie 1996, (fila 110 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Tribunalului Cluj), apartament nr. 43 cumpărător fiind SC R.B.P. SRL, potrivit sentinţei civile nr. 5359/C/2002 a Tribunalului Cluj, (fila 228, vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curţii de Apel Cluj), prin urmare restituirea în natură a acestora nu este posibilă. În rejudecare reclamanţii au solicitat introducerea în cauză a pârâtului Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. şi arată că solicită restituirea în natură a întregului imobil, mai puţin apartamentele înstrăinate anterior naţionalizării, iar pentru apartamentele înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 solicită acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc (fila 24-26 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Cu privire la ap. 6, chiar dacă este deţinut de pârâtul Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., având în vedere că acesta a fost introdus în cauză, curtea va admite acţiunea şi cu privire la acest apartament chiar dacă acest pârât nu a emis încă decizie de soluţionare a notificării pentru acest imobil, văzând şi Decizia XX/2007 care statuează că „în aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pe fond nu numai contestaţia formulată împotriva deciziei/dispoziţiei de respingere a cererilor prin care, s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv ci şi notificarea persoanei îndreptăţite în cazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare de a răspunde la notificarea părţii interesate.”.

Pârâtul Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. a recunoscut la interogator că a primit de la reclamanţi notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 (fila 256 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Acest lucru rezultă şi din actele emise de acest pârât (fila 69 şi urm. Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj), anume că pârâtul a primit notificarea la data de 11 februarie 2002.

Cât priveşte apartamentul nr. 6, acesta are şi în prezent destinaţia de cinematograf, astfel ca instanţa de apel a reţinut ca acesta nu se încadrează în categoria imobilelor prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, dat fiind că nu e amenajarea de utilitate publică, acest caracter avându-l doar imobilele ocupate de parcuri, străzi, conducte, cabluri, şi altele asemenea.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 „în situaţia imobilelor având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte integrantă din prezenta lege, necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate, ori social-culturale, foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3 şi 4 din anexa nr. 2 lit. a) sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziţiei, pentru cele arătate la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2 lit. a). în acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine deţinătorilor. Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate. în cazul în care proprietarul pune la dispoziţie un alt imobil corespunzător, care respectă normele şi cerinţele legale incidente desfăşurării în condiţii adecvate a activităţii prevăzute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, în termen de 90 de zile, să procedeze la eliberarea acestuia.”

Textul face trimitere la anexa 2 din Legea nr. 10/2001, iar aici, la enumerarea care interesează, la lit. a) pct. 4 sunt arătate „Imobile ocupate de instituţii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)”.

Astfel art. 16 face vorbire de imobilele având destinaţiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) şi apoi menţionează ca acestea să fie necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate, ori social-culturale.

Din acest motiv trebuie considerat că enumerarea nu este limitativă ci doar exemplificativă, tehnica legislativă fiind defectuoasă cât timp în acelaşi text al art. 16 alin. (1) se face trimitere la o enumerare şi imediat se indică scopuri generice de interes public, de învăţământ, sănătate, ori social-culturale.

Având în vedere acest criteriu, trebuie constatat că un cinematograf se încadrează în categoria imobilelor necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, social-culturale, 34 fiind un imobil similar cu unul din imobilele ocupate de alte instituţii culturale indicate în Anexa 2, teatre, opere, biblioteci, muzee. Acest interes public, social-cultural, şi domenialitatea rezultă şi din Legea nr. 303/2008, care prevede că „Art. II. - 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor R.F., împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor locale respective. 6. Pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultură, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure, pentru o perioadă de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesară, difuzarea de film cinematografic - cu prioritate a acelor producţii cinematografice realizate în condiţiile O.G. nr. 39/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte activităţi culturale. 9. Prin derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind P. publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, se interzice autorităţilor administraţiei publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorităţi administrativ-teritoriale.”

Faptul că nu este enumerată expres şi categoria cinematografelor în Anexa 2 a Legii nr. 10/2001, nu înseamnă că acestea nu pot fi încadrate în categoria imobilelor indicate la art. 16 alin. (1) din aceeaşi lege, anume ca având o destinaţie necesară şi afectată exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, social-culturală, fiind similară cu cele enumerate la pct. 4 din anexa sus indicată, imobile ocupate de instituţii culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee).

Apoi, chiar dacă cinematografele nu sunt indicate expres în Anexa 2 nu înseamnă că nu i se poate menţine destinaţia ca şi la celelalte imobile atâta timp cât se încadrează în categoria imobilelor cu aceeaşi destinaţie.

Astfel instanţa de apel a reţinut ca dacă are aceeaşi destinaţie şi serveşte exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public,atunci trebuie să se supună aceluiaşi regim juridic şi să i se menţină destinaţia ca şi la celelalte imobile arătate la art. 16. În aceasta idee s-a mai reţinut de către instanţa de apel ca este de notorietate, şi prin urmare nu mai trebuie produse probe, că dintre cinematografele clujene, Cinema A. este singurul care are ca specific difuzarea cu predilecţie a filmelor culturale, de o mai bună calitate, şi mai puţin difuzarea filmelor comerciale, de o calitate mai scăzută.

În cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 213/1998, invocate de pârâţii Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca şi Primarul municipiului Cluj-Napoca, care prevăd că, „Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile”, astfel că şi aceste bunuri pot fi supuse restituirii în natură dat fiind că, pe de o parte, imobilul trebuie să fi intrat în patrimoniul statului cu titlu, iar apoi chiar Legea nr. 10/2001 admite că bunuri aflate în domeniul public pot fi restituite.

Cu privire la apartamentele înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 reclamanţii au solicitat acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc (fila 24-26 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) cerere apreciata de instanţa de apel ca fiind întemeiata.

În ceea ce priveşte despăgubirile băneşti acestea constituie una dintre măsurile reparatorii stabilite în art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Chiar dacă Legea nr. 247/2005 stabileşte în Titlul VII modalitatea de stabilire a despăgubirilor, autoritatea competentă care le stabileşte, precum şi cea care le plăteşte, tribunalul a apreciat că în baza dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţia României raportat la art. 1 din Protocolul 1 la C.E.D.O. şi art. 6 din C.E.D.O. se încalcă dreptul reclamantei la soluţionarea într-un termen rezonabil a cererilor, termen care a început la 60 de zile de la înregistrarea notificărilor, precum şi dreptul de proprietate.

Deşi prin O.U.G. nr. 81/2007 s-a stabilit că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor efectuează plăţi doar în limita sumei de 500.000 lei, datorită nefuncţionării Fondului P. măsura reparatorie stabilită în favoarea reclamanţilor nu este una efectivă decât prin stabilirea despăgubirilor băneşti, astfel încât Tribunalul a apreciată că potrivit practicii C.E.D.O. este necesar ca hotărârea judecătorească să poată fi pusă în executare pentru ca reclamanţii să beneficieze efectiv de recunoaşterea dreptului de proprietate conform art. 1 din Protocolul I adiţional la C.E.D.O.

În acest sens s-a pronunţat C.E.D.O. în cauza Enciu şi Lega contra României statuând că „pentru persoanele care nu au posibilitatea de a obţine restituirea bunului lor, legea propune să le acorde o despăgubire sub forma unei participaţii la un organism de plasare de valori mobiliare, organizat sub forma societăţii pe acţiuni P. În principiu, persoanele care au dreptul de a primi o despăgubire pe această cale vor primi titluri de valoare care vor fi transformate în acţiuni, odată ce P. va fi cotată la bursă.

Astfel instanţa de apel a mai reţinut ca, la 29 decembrie 2005, P. a fost înscrisă la registrul comerţului din Bucureşti. Pentru ca acţiunile emise de P. să poată face obiectul unei tranzacţii pe piaţa financiară, trebuie mai întâi să fie urmată procedura de aprobare a C.N.V.M. Pe de altă parte, numai după obţinerea acestei aprobări de la C.N.V.M. şi conversia titlurilor de valoare în acţiuni cotate la bursă persoanele care au fost despăgubite prin astfel de titluri îşi pot vinde acţiunile în mod legal. Curtea constată că aceste operaţiuni, prealabile acordării unei despăgubiri efective, nu au fost finalizate până în prezent.

S-a mai reţinut ca P. nu funcţionează actualmente într-un mod susceptibil de a duce la acordarea efectivă a unei despăgubiri reclamantei şi că nici Legea nr. 10/2001 ţine seama de prejudiciul suferit prin absenţa prelungită a despăgubirii de către persoanele care, ca şi reclamanţii, s-au văzut în imposibilitatea de a se bucura de bunurile lor restituite în temeiul unei sentinţe definitive (a se vedea, mutatis mutandis, Porteanu împotriva României, nr. 4596/03, § 34, din 16 februarie 2006).

Ca urmare, s-a considerat ca blocarea dreptului de proprietate al reclamanţilor asupra apartamentelor nr. 5 şi 5A în cauză, asociată cu absenţa totală a despăgubirii de aproximativ nouă ani, i-au făcut sa sufere o dificultate disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1.”

În cauza Faimblat, Curtea Europeană a statuat în sensul că, deşi Legea nr. 10/2001 le oferă părţilor interesate atât accesul la o procedură administrativă, cât şi, ulterior, la o procedură contencioasă, acest acces rămâne teoretic şi iluzoriu, nefiind în prezent în măsură să conducă într-un termen rezonabil la plata unei despăgubiri în favoarea persoanelor pentru care restituirea în natură nu mai este posibilă.

Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2008 (fila 56 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) s-a constatat că din eroare a fost citată pârâta Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj.

Prin încheierea din data de 07 februarie 2008 (fila 88 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. şi-au precizat acţiunea arătând că solicită ca restituirea în natură a imobilului să se facă doar către aceşti doi reclamanţi iar odată cu restituirea în natură s-a solicitat şi radierea din cf a actualilor proprietari şi întabularea dreptului lor de proprietate pe apartamente (fila 180 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. II al Tribunalului Cluj).

Instanţa de apel a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., (fila 4 dosar apel) dat fiind că nu s-a încheiat încă protocolul prevăzut de art. II pct. 5 din Legea nr. 303/2008 şi deocamdată are calitatea de proprietar în cf iar apoi, potrivit art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, „Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri şi/ sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi”, nefiind posibilă înstrăinarea imobilului şi implicit nici lipsirea de calitate procesuală pasivă.

Instanţa de apel a respins apelul declarat de pârâta Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., privind modificarea în parte a dispozitivului sentinţei nr. 271 din 30 aprilie 2009, în ceea ce priveşte petitul privind restituirea în natură reclamanţilor a apartamentului nr. 6 situat în Cluj-Napoca str. Universităţii, dat fiind că acesta a invocat doar această excepţie de mai sus, ce a fost respinsă.

Apelul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a fost respins cu privire la sentinţa civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunţată în Dosar nr. 2850/117/2007 dat fiind că acesta atacă doar această sentinţă, care dispune completarea dispozitivului şi se referă doar la ap. 6 şi la mansardă iar nu şi la apartamentele înstrăinate, aceste motive de apel ca şi celelalte invocate fiind în acest fel străine de pricină, cât timp aceste apartamente înstrăinate au făcut obiectul sentinţei civile nr. 514 din 09 octombrie 2008, care nu a fost atacată de acest pârât.

În ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca s-a reţinut ca este nefondata dat fiind că prin Legea nr. 303/2008, „Art. II. - 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor R.F., împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităţilor administrativ - teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor locale respective” chiar dacă prin alin. (5) al aceluiaşi act normativ se prevede că „Punerea în aplicare a dispoziţiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unităţii administrativ-teritoriale beneficiare şi reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor R.F., în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre.”

Chiar dacă actul normativ a apărut în cursul procesului iar acest pârât a fost introdus în cauză anterior apariţiei legii,s-a considerat de către instanţa de apel, că acest act normativ justifică menţinerea în cauză a acestui pârât.

În temeiul art. 1 alin. (2), art. 4, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, instanţa de apel a reţinut că pentru partea din fostul imobil înscris în CF Cluj-Napoca, construcţiile, boxele şi terenul ce nu se poate restitui în natură reclamanţilor, mai puţin pentru cota de Vi din ap. 15, 23, 29 şi 36 cu terenul aferent, reclamanților li se cuvin despăgubiri băneşti în sumă de 28.598.894,85 lei sau 7.804.261,22 euro echivalent în lei la data plăţii, care se cuvin reclamanţilor S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte, alegerea monezii revenind reclamanţilor, fiind acordată de instanţă în temeiul art. 1027 teza II C. civ., dat fiind că aceştia trebuie să se bucure de o reală despăgubire neafectată de fluctuaţia nefavorabilă a cursului valutar.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, au fost obligaţi reclamanţii să menţină afectaţiunea de cinematograf a ap. 6 înscris în CF Cluj-Napoca pe o perioadă de 5 ani, începând cu data pronunţării prezentei decizii.

Cu privire la cheltuielile de judecata solicitate de reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. instanţa de apel a reţinut ca au justificat efectuarea cheltuielilor de judecată constând în plata onorariului de avocat, în sumă de 176.448 lei, a onorariului pentru expertiza judiciară, în sumă de 2.990 lei, a adresei emisă de Academia Română, în sumă de 40 lei, şi a copiilor şi extraselor de carte funciară, în sumă de 395 lei.

A mai depus şi o chitanţă privind efectuarea unei donaţii către Comunitatea Evreilor din Cluj. Aceasta nu va fi luată în considerare, nefiind o cheltuială efectuată în vederea soluţionării cauzei ci o donaţie făcută, se presupune, voluntar.

Cheltuielile legate de expertiză în sumă de 2.990 lei şi cele pentru eliberarea copiilor şi extraselor de carte funciară, în sumă de 395 lei, a adresei emisă de Academia Română, în sumă de 40 lei, vor fi acordate în totalitate, proporţional cu partea din imobil deţinută de pârâţi, având în vedere că acestea au fost necesare pentru lămurirea situaţiei juridice a imobilului, stabilirea despăgubirilor şi soluţionarea apelului.

Ap. 6 deţinut de pârâta Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. are o suprafaţă de 401,88 m.p. şi are atribuit teren în suprafaţă de 93 m.p., din totalul suprafeţei construcţiei de 5.666,74 m.p. şi a terenului în suprafaţă de 1.300,5 m.p., ce se cuvin reclamanţilor, deci pârâta deţine aproximativ 1/7 din imobil şi în această proporţie a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată iar ceilalţi doi pârâţi Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca faţă de care a fost admisă acţiunea au fost obligaţi la plata diferenţei de 6/7 din cheltuieli, în proporţia imobilului deţinut pentru care s-a dispus restituirea în natură sau pentru care s-au acordat despăgubiri.

Faţă de aceasta, din cheltuielile legate de expertiză, pentru eliberarea copiilor şi extraselor de carte funciară, şi a adresei emisă de Academia Română, în sumă totală de 3.415 lei, pârâta Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. va plăti reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N. suma de 487,85 lei iar ceilalţi pârâţi Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca vor fi obligaţi să plătească în solidar suma de 3.414,9 lei.

Cum apelurile declarate de reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. au fost admise doar în parte, instanţa de apel a reţinut ca li se cuvin doar cheltuieli de judecată parţiale, în măsura admiterii apelurilor, dat fiind că apelul a fost respins doar pentru excepţia lipsei de mandat, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Cluj-Napoca, dat fiind că aceasta nu are capacitate procesuală şi pentru spaţiul cu altă destinaţie decât cea de locuinţă care formează apartamentul nr. 6 şi a mansardei, dat fiind că restituirea acestui apartament şi a mansardei s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj de completare a dispozitivului.

S-a mai reţinut ca acţiunea formulată şi precizată de reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. a fost admisă în întregime în contradictoriu cu pârâţii Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., ca. excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a fost respinsă ca şi apelul declarat de pârâţii Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunţată în Dosar nr. 2850/117/2007, si prin urmare în această măsură aceşti pârâţi sunt în culpă procesuală, şi pot fi obligaţi la cheltuieli de judecată faţă de reclamanţi.

Având în vedere că a fost admisă excepţia tardivităţii formulării plângerii de către reclamanţii S.G.A. şi S.T., respinsă ca tardivă acţiunea formulată de reclamanţii S.G.A. şi S.T., aceasta ca urmare a apelului reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N., acestora din urmă li s-ar cuveni cheltuieli de judecată şi de la reclamanţii S.G.A. şi S.T. dar nu s-au solicitat de la aceştia ci doar de la pârâţii Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca. Prin urmare cheltuielile ce li s-ar cuveni de la reclamanţii S.G.A. şi S.T. nu vor fi acordate reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N. şi nu vor fi obligaţi pârâţii Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca să le plătească dat fiind că nu au nici o culpă legată de provocarea şi efectuarea acestor cheltuieli.

Având în vedere complexitatea cauzei, faptul că aceasta a implicat un număr mare de contracte, acte de stare civilă şi de cărţi funciare de analizat, o expertiză complexă, curtea consideră că munca avocatului din prezenta cauza ar fi trebuit să fie deosebit de solicitantă dar cu toate acestea avocatul cauzei nu a lămurit toate aspectele iar fată de aceasta curtea consideră că acesta nu poate solicita întreg onorarul mai ales că acesta este deosebit de mare, prin urmare în temeiul art. 274 alin. (3) C. proc. civ. instanţa de apel a dispus reducerea acestuia de la suma de 176.448 lei la suma de 10.000 lei, dat fiind că valoarea de peste 13 milioane de euro a imobilului nu justifică un onorariu crescut ci doar complexitatea cauzei poate constitui un astfel de criteriu, potrivit art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Ţinând seama de criteriile de mai sus s-a apreciat de către instanţa de apel că reclamanţii pot solicita plata cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de 10.000 lei cu titlu de onorariu de avocat, din care pârâta Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. va plăti reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N. suma de 1.428, 5 lei iar ceilalţi pârâţi Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au fost obligaţi să plătească în solidar suma de 8.571,5 lei, potrivit criteriului proporţionalităţii arătat mai sus în ce priveşte împărţirea cheltuielilor potrivit părţii din imobil deţinută.

La aceste cheltuieli din onorariu avocat se adaugă şi cele stabilite mai sus din cheltuielile legate de expertiză, pentru eliberarea copiilor şi extraselor de carte funciară, şi a adresei emisă de Academia Română.

Instanţa de apel a reţinut ca din cheltuielile de judecată pârâta Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor, R.F. va plăti reclamanţilor S.C.E.A. şi S.A.N. suma de 1.916,35 lei iar ceilalţi pârâţi Primarul Municipiului Cluj-Napoca şi Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca în solidar suma de 11.932,4 lei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanţii S.A.N., S.C.E.A. şi pârâţii Consiliul local Cluj - Napoca şi Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F..

Astfel criticile aduse de recurenţi hotărârii instanţei de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:

Recurentul Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca a criticat hotărârea instanţei de apel prin prisma dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sub următoarele aspecte ce vizează incidenţa excepţiei lipsei calităţii şi capacităţii procesuale de folosinţă.

Astfel se învederează că în ce priveşte emiterea Dispoziţiilor în condiţiile Legii nr. 10/2001 competenta o are doar Primarul potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.

O altă critică vizează faptul că s-a restituit o cotă mai mare din imobil decât li se cuvenea reclamanţilor.

Acelaşi recurent susţine că nu are calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii reclamantul S.A.N. care este rudă de gradul V în raport cu proprietarii iniţiali ai imobilului din litigiu.

S-a mai susţinut că instanţa a dispus restituirea apartamentelor libere fără a se verifica valoarea acestora raportat la valoarea cotei ce le revin reclamanţilor.

O altă critică adusă de acelaşi recurent, hotărârea instanţei de apel vizează nelegalitatea acordării de drepturi băneşti celor doi reclamanţi.

În acest sens au fost invocate dispoziţiile O.U.G. nr. 81/2007 conform căreia s-a statuat că A.N.R.P. efectuează plăţi doar în limita sumei de 500.000 lei ce nu putea fi acordată direct de instanţe, fiind necesară parcurgerea unei proceduri administrative oficiale.

Un alt aspect învederat de recurent vizează faptul că nu s-a stabilit şi entitatea în sarcina căreia cade această obligaţie privind acordarea titlurilor de despăgubiri şi nici nu s-a dispus emiterea unei noi dispoziţii în temeiul Legii nr. 10/2001.

Or, susţine recurentul, competenţa de evaluare a imobilelor preluate abuziv, revine in exclusivitate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor,aflată în subordinea Cancelariei Primului Ministru.

Cum, susţine recurentul, nu s-au avut în vedere obiecțiunile la expertiza efectuată în cauză, se solicită refacerea expertizei şi a calculului cu privire la valoarea despăgubirilor băneşti ce urmează a fi acordate reclamanţilor.

Un alt motiv de recurs vizează nelegalitatea hotărârii instanţei de apel în ce priveşte situaţia juridică actuală a podului, imobilului din litigiu.

Sub acest aspect se susţine că instanţa de apel a făcut o greşită interpretare a înscrierilor din CF, inclusiv cu privire la situaţia podului.

Or, acest pod făcând parte din cotele indivize comune, trebuie să aibă în continuare aceeaşi situaţie şi natură juridică, de cotă parte indiviză comună, întrucât „mansarda” pe care instanţa o restituie în natură este în fapt podul imobilului, respectiv spaţiul dintre acoperiş şi planşeul etajului superior.

Recurentul mai susţine că tot din părţile indivize comune fac parte spălătoria şi coridorul de acces,situate de asemenea la etajul V, cu privire la acestea putându-se face doar un partaj de folosinţă.

Cu privire la restituirea mansardei, acelaşi recurent Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, susţine că această problemă a fost soluţionată prin sentinţa civila nr. 514/2008, nefiind necesară nici completarea dispozitivului ei,cum în mod nelegal s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 271/2008.

Aceleaşi critici prin prisma dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., au fost aduse hotărârii instanţei de apel şi de către pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, prin motivele de recurs depuse la dosar.

Pârâta R.A.D.E.F. R.F. a criticat hotărârea instanţei de apel prin prisma aceloraşi dispoziţii ale art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sub următoarele aspecte de nelegalitate.

Această recurentă a susţinut că având în vedere noul cadru legislativ creat prin modificarea Legii nr. 303/2008, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a R.A.D.E.F. R.F. ce nu mai are calitatea de unitate deţinătoare conform Legii nr. 10/2001.

Astfel recurenta susţine că apartamentul 6, ce face obiect al revendicării (respectiv cinematograful A.) a trecut în domeniul public al unităţii administrativ teritoriale locale.

Or, susţine recurenta în această situaţie obligarea ei la restituirea către reclamanţi a apartamentului nr. 6 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafaţa utilă de 401,88 m.p., înscrise în CF la subsol, parter şi mezanin pentru cinematograf compus din sală de spectacole, ecran, depozit, 6 wc-uri, 2 antreuri - wc cameră, 2 vestiare, 2 antreuri hol, cameră, birou, cabină de proiecţie, boxă, pivniţă care în fapt are cota de 931353 m.p. şi cotă din porţiunile indivize comune înscrise în CF colectivă , nu îşi va putea găsi aplicabilitate în fapt niciodată.

Aceeaşi recurenta, susţine ca este incidenţă excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, motiv pentru care solicita admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Reclamanţii S.C.E.A. şi S.A.N. au criticat hotărârea instanţei de apel pentru nelegalitate sub următoarele aspecte legate de înlăturarea dispoziţiei privind obligarea lor la menţinerea afectaţiunii speciale cu privire la apartamentul nr. 6 - Cinematograful A.

O altă critică vizează neacordarea integrala a cheltuielilor de judecata privind onorariul avocaţial.

Astfel,reclamanţii susţin că instanţa de apel a făcut o greşită interpretare şi aplicare a legii în ce privesc dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 şi a anexei nr. 2 din acelaşi act normativ, si ca interpretarea instanţei de apel în sensul că Cinematograful A. se încadrează în categoria imobilelor necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit, activităţilor de interes public, social, cultural fiind un imobil similar ca nivel cu imobilele ocupate de alte instituţii culturale indicate în anexa nr. 2 şi anume, teatre, opere, biblioteci, muzee, este în opinia reclamanţilor o interpretare analogică, extinsă a dispoziţiilor legale.

Ca atare susţin reclamanţii această interpretare prin analogie a instanţei de apel,are la bază o opinie proprie, personală, fără suport juridic.

Or, susţin reclamanţii, în prezent Cinematograful A. difuzează filme pur comerciale şi nu găzduieşte evenimente culturale, motiv pentru care nu sunt îndeplinite cerinţele art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind condiţia afectaţiunii imobilului în mod exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, ori social cultural.

Sub aspectul duratei afectaţiunii de cinci ani, în opinia reclamanţilor, această durată este excesivă, iar instanţa putea eventual să dispună afectaţiunea pe o perioadă mai mică, întrucât menţinerea afectaţiunii imobilului pe o perioadă de cinci ani,( susţin recurenţii,) reprezintă practic o „amânare” a restituirii imobilului reprezentând apartamentul nr. 6, motiv pentru care se impune în opinia reclamanţilor asigurarea unui just echilibru între cerinţele interesului general al comunităţii şi interesul particular al lor, în condiţiile în care au fost lipsiţi de proprietățile lor din anul 1959 data preluării abuzive.

Critica legată de acordarea şi obligarea pârâtului la plata întregului onorariu avocaţial este susţinută prin greşita aplicare a dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ. şi art. 132 din Statutul profesiei de avocat.

În această idee, se învederează faptul că munca avocatului nu se limitează la pledoaria din faţa instanţei ci ea presupune obţinerea tuturor documentelor pe care şi-a întemeiat pretenţiile precum şi multitudinea actelor de stare civilă care să probeze calitatea reclamanţilor de moştenitori ai proprietarilor tabulari.

Cum apelul lor a fost admis aproape în totalitate, susţin reclamanţii, se impunea şi acordarea tuturor cheltuielilor de judecată, respectiv a întregului onorariu avocaţial.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursurile sunt nefondate pentru următoarele aspecte:

În ce priveşte critica legată de lipsa calităţii de succesor şi respectiv de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii a reclamantului S.A.N. sunt de reţinut următoarele aspecte:

Din extrasul de CF Cluj Napoca filele 7 si respectiv 122 din Dosar nr 6694/2005, rezulta ca proprietari tabulari ai imobilului din litigiu au fost :

- S.B. sub B 1 ( fiica lui S.D. si S.K.) cu cota de 8/60 parte si moştenitoare a lui L.G., proprietar de sub B 2 pentru cota de 1/60 parte;

- sub B3 apare proprietar tabular L.A.(A.) fiul lui S.B. (B.) proprietar cu cota de 10/60 parte;

- sub B4 este menţionat ca proprietar tabular S.I.(J.) căsătorita F., fiica lui S.D. si K.;

- sub B5 figurează proprietar tabular S.(I.)I. fiul lui S.D. si K. cu cota de 10/60 parte;

- sub B6 este menţionat în acelaşi CF, ca proprietar tabular S.R. (R.) tot fiul lui S.D. si C. cu cota de 10/60 parte;

- iar sub B 7 este înscris S.L.(L.) fiul lui S.D. si S.K. cu cota de 10/60 parte iar sub B8 a fost înscris ca proprietar tabular S.E.(I.) fiul lui S.M. si S.A. cu cota de 5/60 parte. Instanţa de apel a examinat astfel calitatea reclamanţilor de persoane îndreptățite la masuri reparatorii prin prisma gradului de rudenie a acestora cu proprietarii de carte funciara, a principiilor devoluțiunii succesorale, dar si in raport cu dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Decretul 31/1954, art. 659 și 671 C. civ., art. 6 din Legea nr. 319/1944 si respectiv art. 4 alin. (1) din Legea 10/2001.

Astfel, fata de actele de stare civilă existente la dosar, de certificatul de moştenitor din 21 februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sectorul 2 București (fila 56 din Dosarul nr. 6694/2005), instanţa de apel a analizat calitatea de succesori ai reclamanţilor,prin raportare la gradul de rudenie al acestora cu proprietarii tabulari susmenţionaţi.

Din aceasta perspectiva și a principiului proximităţii gradului de rudenie al reclamantului S.A.N., cu proprietarii tabularii, instanța de apel a dat eficienta dispoziţiilor art. 659 C. civ., art. 6 din Legea 319/1944 si art. 4 din Legea 10/2001

Astfel potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorala a fost stabilita până la gradul IV de rudenie inclusiv, situaţie pe care instanţa a avut-o in vedere atunci când a analizat gradul de rudenie al reclamantului S.A.N. in raport cu fiecare proprietar tabular, reținând astfel ca acesta intr-adevăr nu are nici vocaţie succesorala si nici calitate de persoana îndreptățită la masuri reparatorii, doar după proprietarii de CF - S.T., S.L., S.I.E., L.G., dat fiind faptul ca respectiv si de parte indiviza comună, întrucât așa cum rezulta din înscrierile de CF aceasta mansarda - pod are ca părți indivize comune - coridorul, spălătoria si WC, fiind configurata ca nivel al imobilului, si nu ca parte indiviza comuna.

În ce privinţa criticilor aduse hotărârii instanţei de apel de către reclamanţi, sunt de reţinut următoarele :

Menţinerea afectaţiunii de cinematograf a apartamentului nr. 6 înscris în CF Cluj - Napoca pe o perioadă de cinci ani, se impune prin prisma dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Potrivit dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, imobilele ce au destinaţia arătată la anexa 2 lit. a) necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate ori social - culturale, se restituie foştilor proprietari cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la cinci ani pentru cele arătate la pct. 1, 2 şi 4 din anexa nr. 2 lit. a).

Cum,cinematograful se circumscrie noţiunii de unitate social culturală, instanţa de apel a dat eficienţă dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi anexei 2 lit. a) la Legea nr. 10/2001, nefiind astfel fondată critica recurenţilor reclamanţi legată de menţinerea afectaţiunii apartamentului 6 pe o durată de cinci ani.

În ce priveşte critica reclamanţilor legată de neacordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată solicitate ce vizau şi onorariul avocaţial inclus în totalul cheltuielilor de judecată solicitate, şi aceasta este nefondată faţă de dispoziţiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., de admiterea doar în parte a apelurilor declarate de reclamanţi.

Art. 274 alin. (3) C. proc. civ., care permite instanţei să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţiale, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari faţă de valoare pricinii sau de munca îndeplinită este menit să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justiţiabilului să beneficieze de o asistenţă juridică calificată pe parcursul procesului.

În aprecierea cuantumului onorariului, instanţa trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii cât şi proporţionalitatea onorariului cu volumul de muncă necesar pregătirii apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.

De altfel este de reţinut ca in privinţa la dispoziţiilor art. 274 alin (3) C. proc. civ., Curtea Constituţionala prin Deciziile nr 493 din 29 mai 2007 publicata în M. Of. al României nr 456 din 5 iulie 2007 Partea I si respectiv prin Decizia nr 313 din 3 martie 2009 publicata in M. Of. nr 233 din 8 aprilie 2009, a statut ca prerogativa instanţei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului de avocat cuvenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea si complexitatea activităţii depuse, este cu atât mai necesara cu cit respectivul onorariu convertit in cheltuieli de judecata, urmează a fi suportat de partea potrivnica, daca a căzut in pretenţii, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa ii fie opozabil.

Or, opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, ce este un terţ in raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însușirii sale de instanţa prin hotărârea judecătoreasca prin al cărei efect creanţa dobândește caracter cert, lichid si exigibil.

În aceeaşi idee si din aceeaşi perspectiva, este de reţinut ca reclamanţii nu au făcut dovada ca valoarea onorariului stabilit de instanţa ar fi sub minimul prevăzut in legea si tabelul onorariilor avocaţiale,situaţie in care reducerea onorariului avocaţial s-a circumscris criteriilor sus evocate

Din perspectiva celor expuse, si a dispoziţiilor art. 274 alin (3) C. proc. civ., instanţa de apel a analizat cererea reclamanţilor privind cheltuielile de judecata (când a dispus reducerea onorariului de avocat de la suma de 176.448 lei la 10.000 lei) prin prisma principiului proporționalității sale cu amplitudinea si complexitatea activităţii depuse, motiv pentru care nu este fondata nici critica reclamanţilor privind neacordarea integrala a onorariului de avocat.

Ca atare, având in vedere cele expuse, atât criticile reclamanţilor cit si ale pârâților nu se circumscriu dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,motiv pentru care - recursurile reclamanţilor si ale pârâților, urmează a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanţii S.A.N. şi S.C.E.A. şi pârâţii Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F. împotriva deciziei nr. 64/ A din 12 martie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2010.

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIE

SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Încheiere

Dosar nr. 2850/117/2007

Şedinţa publică din 3 noiembrie 2010

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanţii S.A.N. şi S.C.E.A. şi pârâţii Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F. împotriva deciziei nr. 64/ A din 12 martie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.

La apelul nominal s-au prezentat recurentul-reclamant S.A.N. personal şi asistat de avocat P.I., care răspunde şi pentru recurenta reclamantă S.C.E.A., recurenţii-pârâţi Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca şi Primarul municipiului Cluj-Napoca ambii prin consilier juridic Z.A., care răspunde şi pentru intimata-pârâtă Primăria municipiului Cluj-Napoca, intimata-pârâtă Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Judeţului Cluj-Napoca prin consilier juridic V.C.S. şi intimata-intervenientă SC C.B.T. SRL prin avocat C.L.M., lipsind recurenta-pârâtă Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F. şi intimaţii-reclamanţi S.E.M. şi S.G.A.

Magistratul asistent a făcut referatul cauzei arătând că procedura de citare este legal îndeplinită. Se mai referă că:

- recursurile sunt motivate, declarate în termen şi comunicate;

- recurenţii-reclamanţi au formulat întâmpinare la celelalte recursuri, comunicată celorlalte părţi şi că la dosar se află înscrisuri depuse de aceştia prin registratura instanţei, care au fost comunicate părţilor;

La data de 29 octombrie 2010, prin fax, intimata-pârâtă a comunicat (întâmpinare la recursurile reclamanţilor şi pârâţilor, care s-a înregistrat la dosar.

înalta Curte constată că nu mai sunt cereri noi sau chestiuni prealabile, cauza fiind în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Avocat P.I. solicită admiterea recursului reclamanţilor aşa cum a fost formulat, modificarea în parte a deciziei recurate în sensul înlăturării dispoziţiei instanţei de apel de obligare a acestora la menţinerea afectaţiunii speciale cu privire la apartamentul nr. 6 (Cinematograful A.), restituit în natură precum şi modificarea deciziei în sensul obligării pârâţilor-intimaţi care au căzut în pretenţii la plata integrală a onorariului de avocat. Solicită cheltuieli de judecată.

Criticile formulate cu privire la decizia recurată se încadrează în conţinutul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Arată că recurenţii-reclamanţi sunt singurii moştenitori ai proprietarilor tabulari care au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 privitor la obţinerea de măsuri reparatorii pentru imobil. In temeiul dreptului de acrescământ consacrat de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 pot cere nu numai restituirea în natură a cotei de 26/60, iar pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţă şi spaţiile cu altă destinaţie despăgubiri băneşti, ci pot cere restituirea cotelor până la 100%.

În ce priveşte obligarea recurenţilor reclamanţi de a menţine afectaţiunea Cinematografului A., prin aceasta instanţa de apel adaugă la lege şi restricţionează dreptul lor de proprietate. Instanţa de apel face o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001, căci Cinematograful A. nu se încadrează în categoria imobilelor afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, social-culturale.

Mai este criticată decizia pentru modalitatea de stabilire a culpei procesuale în sensul aplicării greşite a dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ. cu consecinţa reducerii onorariului avocaţial. Munca desfăşurată în dosar a fost complexă şi în mod greşit instanţa a cenzurat onorariul avocaţial, prin reducerea lui a fost încălcat dreptul clientului la recuperarea sumei plătite.

Cu privire la celelalte recursuri pune concluzii de respingere ca nefondate.

Consilier juridic Z.A., care depune concluzii scrise, solicită admiterea recursului Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca şi Primarului municipiului Cluj-Napoca aşa cum a fost formulat. În ce priveşte calitatea de persoane îndreptăţite a celor doi reclamanţi arată că aceştia sunt rude de gradul IV şi V cu foştii proprietari tabulari. Mai arată că în cauză sunt incidente dispoziţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

În fine, situaţia de fapt nu a fost pe deplin stabilită deoarece nu au fost avute în vedere obiecţiunile ce au fost formulate la raportul de expertiză. A fost greşit reţinută situaţia juridică a podului imobilului.

Cu privire la recursul pârâtei Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F. lasă la aprecierea instanţei soluţia ce se va da. Solicită respingerea recursului reclamanţilor.

Consilier juridic V.C.S. solicită respingerea tuturor recursurilor potrivit motivelor din întâmpinarea de la dosar.

Avocat C.L.M. depune concluzii scrise şi solicită respingerea recursului pârâţilor Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor R.F.. Recurenţii-reclamanţi au făcut dovada calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 şi că imobilul face obiectul Legii nr. 10/2001, sens în care arată că este de acord cu concluziile recurenţilor - reclamanţi.

În vederea deliberării în raport de dispoziţiile art. 260 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Amână pronunţarea cauzei la 8 noiembrie 2011.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 noiembrie 2010.

Şedinţa de la 8 noiembrie 2010

În aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive

ÎNALTA CURTE

D I S P U N E

Amână pronunţarea cauzei la 15 noiembrie 2010.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 noiembrie 2010.

← ICCJ. Decizia nr. 6052/2010. Civil. Pretenţii. Recurs		ICCJ. Decizia nr. 6121/2010. Civil. Drept de autor şi drepturi... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

ICCJ. Decizia nr. 6021/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs ICCJ. Decizia nr. 6052/2010. Civil. Pretenţii. Recurs ICCJ. Decizia nr. 6121/2010. Civil. Drept de autor şi drepturi conexe. Recurs ICCJ. Decizia nr. 6141/2010. Civil. Legea 10/2001. Recurs