ICCJ. Decizia nr. 2986/2011. Civil. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2986/2011
Dosar nr. 737/1285/2010
Şedinţa publică de la 6 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10 martie 2010, reclamanta SC P.C. SRL a chemat-o în judecată pe pârâta Regia Autonoma a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor ";R.F.";, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată pârâta la restituirea chiriei, în suma totală de 117.333,22 lei, achitată de către reclamantă în perioada octombrie 2006 - iulie 2009 pentru imobilul situat în Dej, denumit Cinematograful ";B.";; să fie obligată pârâta la plata dobânzilor aferente fiecărei sume care compun suma totală de 117.333,22 lei, în condiţiile art. 43 C. com., dobânda a cărei valoare, până în luna octombrie 2009, se ridică la suma de 10.567,74 lei, luând în calcul dobânda de referinţa a B.N.R.; să fie obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de închiriere din 28 septembrie 2004 şi actul adiţional din 24 octombrie 2005, având ca obiect imobilul - activ situat în Dej, denumit Cinematograful ";B.";. În baza acestui contract reclamanta a achitat chiria facturată de Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor ";R.F."; atât înainte de data la care Tribunalul Municipiului Bucureşti a admis, prin sentinţa comerciala nr. 7842 din 29 septembrie 2006, acţiunea formulata de SC P.C. SRL, cât şi ulterior acestei date. Suma totală achitată începând cu luna martie 2007, adică ulterior pronunţării sentinţei comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006, în dosarul nr. 10509/3/2006 al Tribunalului Municipiului Bucureşti - secţia a VI-a comercială, este de 117.333,22 lei. Pârâta a încasat aceste sume în mod nejustificat şi nelegal. Astfel, prin adresa din 18 noiembrie 2004, R.A.D.E.F. ";R.F."; a transmis SC P.C. SRL oferta privind vânzarea activului denumit Cinematograful ";B.";, situat în Dej, judeţul Cluj, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Culturii şi cultelor nr. 2461/2004 prin care au fost aprobate Normele metodologice privind vânzarea prin negociere directă şi încheierea contractelor de leasing imobiliar pentru unele active aflate în patrimoniul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor ";R.F.";, ale art. 27 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobata prin Legea nr. 44/1998, şi ale Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.
Prin adresa din 23 noiembrie 2004, SC P.C. SRL şi-a exprimat opţiunea şi acordul de a achiziţiona imobilul - activ situat în Dej, judeţul Cluj, prin negociere directă, cu plata în rate, cu aplicarea H.G. nr. 577/2002.
Prin sentinţa comerciala nr. 7842 din 29 septembrie 2006, pronunţata în dosarul nr. 10509/3/2006 al Tribunalului Municipiului Bucureşti - secţia a VI-a comercială, a fost admisă acţiunea formulata de SC P.C. SRL, fiind obligată pârâta R.A.D.E.F ";R.F."; la executarea în natură a obligaţiei, respectiv la transformarea contractului de închiriere din 28 septembrie 2004 în contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare, având ca obiect imobilul - activ situat în Dej.
Prin decizia comerciala nr. 72 din 9 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a VI-a comercială a fost respins ca nefondat apelul declarat de R.A.D.E.F. ";R.F."; împotriva sentinţei comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006, iar prin decizia nr. 2578 din 28 iunie 2007, pronunţată în dosarul nr. 10509/3/2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - secţia comercială a respins ca nefondat recursul declarat de R.A.D.E.F. R.F. împotriva deciziei comerciale nr. 72 din 9 februarie 2007. În aceste condiţii, sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 a devenit definitivă şi irevocabilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 3 mai 2010 pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată, arătând că cererea de chemare în judecată este vădit nefondată, întrucât prin achitarea contravalorii chiriei pentru perioada octombrie 2006 - iulie 2009, reclamanta nu a efectuat o plată nedatorată, ci dimpotrivă, şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate. Restituirea lucrului nedatorat are la bază îmbogăţirea fără just temei, or în pricina de faţă pârâta a primit o plată valabilă şi datorată în baza unui act juridic de voinţă al părţilor contractante, neoperând în folosul acesteia o îmbogăţire fără justă cauză.
Tribunalul Comercial Cluj prin sentinţa nr. 2552 din 11 iunie 2010 a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 39.548,30 lei reprezentând chirie achitată de reclamantă pârâtei pentru perioada ianuarie 2009 – octombrie 2009.
Totodată a respins pretenţiile reclamantei privind obligarea pârâtei la restituirea sumei de 77.748,92 lei reprezentând chiria aferentă perioadei martie 2007 decembrie 2008 şi privind obligarea la plata sumei de 10.567,74 lei reprezentând dobânda legală aferentă chiriei achitate pentru perioada martie 2007 – octombrie 2009.
Pentru a se pronunţa astfel instanţa de fond a reţinut că la data de 28 septembrie 2004 reclamanta a încheiat cu pârâta contractul de închiriere, contract având ca obiect închirierea de către pârâtă a Cinematografului B. din localitatea Dej, pe o perioadă de 9 ani, respectiv până la data de 28 septembrie 2009. Acest termen a fost prelungit prin actul adiţional din 24 octombrie 2005 până la data de 31 decembrie 2010.
La acea dată pârâta avea calitatea de administrator al imobilului, imobilul fiind proprietatea privată a Statului Roman.
Prin sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 10509/3/2006 a fost admisă acţiunea formulată de către reclamantă împotriva pârâtei, fiind obligată pârâta să încheie cu reclamanta contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cu privire la Cinematograful B. din localitatea Dej.
Prin sentinţa comercială nr. 1512 din 22 aprilie 2009 pronunţată de către Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr. 2012/1285/2008 a fost admisă acţiunea formulată de către aceeaşi reclamantă împotriva pârâtei şi împotriva Municipiului Dej, instanţa a constatat dreptul reclamantei de a încheia cu Municipiul Dej contractul de leasing cu clauză de vânzare-cumpărare cu privire la Cinematograful B. din localitatea Dej, pentru preţul de 139.565,50 lei cu plata unui avans de 20% din preţ şi cu plata în 36 de rate lunare, a diferenţei de preţ de 111.651,60 lei. De asemenea, a fost obligat pârâtul Municipiul Dej să încheie cu reclamanta contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare-cumpărare, în caz contrar sentinţa urmând să tină loc de act pat pentru intabulare şi s-a dispus înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului menţionat.
În baza contractului de închiriere şi a actului adiţional la acest contract, reclamanta a continuat să achite chirie pârâtei pentru bunul închiriat, respectiv pentru Cinematograful B. din localitatea Dej.
Ulterior, a apreciat însă că pârâta a perceput în mod nelegal această chirie, ca plată făcută este nedatorată, astfel că a solicitat restituirea acesteia pe ultimii trei ani anterior formulării cererii. Cererea reclamantei este parţial întemeiată, instanţa urmând să oblige pârâta sa-i restituie doar suma de 39.548,30 lei reprezentând chirie achitată de către reclamantă pârâtei pentru perioada ianuarie 2009-octombrie 2009.
A reţinut instanţa că sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunţată de către Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 10509/3/2006 nu a transmis reclamantei dreptul de proprietate asupra imobilului închiriat, ci a instituit în favoarea pârâtei o obligaţie de a face, respectiv obligaţia de a încheia cu reclamanta contractul de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare cu privire la Cinematograful B. din localitatea Dej. Pârâta nu şi-a executat această obligaţie, însă fiind o obligaţie care nu se putea aduce la îndeplinire decât de către pârâtă, aceasta putea să fie executată silit doar în baza art. 5803 C. proc. civ.
Pârâta însă a pierdut orice drept de administrare supra imobilului, executarea acestei hotărâri fiind imposibilă începând cu data intrării în vigoare a art. II din Legea nr. 303 din 3 decembrie 2008, adică începând cu data de 2 ianuarie 2009, de la acea dată dreptul de administrare trecând la Consiliul Local al Municipiului Dej. Perceperea de către pârâtă a chiriei pe perioada martie 2007-decembrie 2008 este justificată atâta timp cât părţile nu au încheiat contractul de leasing cu clauză de vânzare-cumpărare, pârâta fiind îndrituită să încaseze preţul pârâta în temeiul contractului de închiriere care nu a fost reziliat sau desfiinţat.
Prin acest text de lege care a modificat O.G. nr. 39/2005, Cinematograful B. a trecut în domeniul public al statului, pârâta pierzând orice fel de drept asupra imobilului. Legea nr. 303 din 3 decembrie 2008 a fost publicată în 30 decembrie 2008, însă a intrat în vigoare, conform art. 78 din Constituţie, în 3 zile de la data publicării, neexistând o altă dată ulterioară prevăzută în textul acesteia.
În aceste împrejurări, perceperea de către pârâtă a chiriei, în baza contractului de închiriere, începând cu data de 1 ianuarie 2010 nu are nici o justificare, plata făcută de către reclamantă fiind nedatorată, făcută din eroare, contractul de închiriere încetând ca urmare a pierderii dreptului de administrare al pârâtei, fiind incidente dispoziţiile art. 993 C. civ.
Răspunzând criticilor formulate de părţi în cadrul cererilor de apel Curtea de Apel Cluj – secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal – prin decizia nr. 195 din 13 decembrie 2010 a admis apelurile, a schimbat în parte sentinţa criticată în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 14.690,11 lei cu dobânda legală aferentă calculată potrivit O.G. nr. 9/2000 reprezentând chiria achitată pentru perioada 22 aprilie 2009 – 31 iulie 2009.
În fundamentarea soluţiei, instanţa de control judiciar a reţinut că procedura de vânzare a acestui spaţiu către reclamantă nu a putut fi finalizată, la cererea reclamantei, Tribunalul Bucureşti prin sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunţată în dosarul nr. 10509/3/2006 a obligat pârâta la încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, hotărâre care nu a fost pusă în executare de către pârâtă.
Aşa cum recunoaşte, în mod implicit, inclusiv reclamanta, această hotărâre judecătorească nu are efecte constitutive de drepturi, ci doar stabileşte calitatea de persoană îndreptăţită a reclamantei la perfectarea contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare în privinţa Cinematografului B. situat în Dej.
Contrar susţinerilor apelantei-reclamante, această sentinţă nu recunoaşte în favoarea sa atributele de posesie şi folosinţă gratuită asupra Cinematografului B., ci doar îndreptăţirea de a beneficia de prevederile Legii nr. 346/2004 şi O.U.G. nr. 88/1997. De altfel nu există nicio dispoziţie legală care să recunoască promitentului-cumpărător un drept de posesie şi de folosinţă asupra bunului ce urmează a fi cumpărat. Acesta poate beneficia de aceste atribute ale dreptului de proprietate înainte de perfectarea contractului de vânzare-cumpărare doar în baza unei convenţii exprese încheiate în acest sens cu proprietarul bunului. Reclamanta nu a făcut dovada încheierii unei astfel de înţelegeri nici cu proprietarul, nici cu titularul dreptului de administrare a imobilului în litigiu astfel că apărările reclamantei fundamentate pe această argumentaţie sunt fără suport legal sau convenţional.
Curtea achiesează la opinia apelantei-pârâte potrivit căreia contractul de închiriere din 28 septembrie 2004 încheiat între părţi a continuat să îşi producă efectele specifice şi după pronunţarea sentinţei comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006 de către Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 10509/3/2006, subzistând în continuare obligaţia de plată a chiriei în sarcina reclamantei până la momentul la care aceasta a dobândit un nou titlu asupra imobilului care să îi confere dreptul de a folosi imobilul.
Prin urmare, raporturile de locaţiune s-au derulat între părţi şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2008 până la data de 22 aprilie 2009, momentul pronunţării sentinţei comerciale nr. 1512 din 22 aprilie 2009 a Tribunalului Comercial Cluj. Potrivit dispozitivului, această sentinţă ţine loc de act apt de intabulare în ipoteza în care Municipiul Dej nu încheie cu reclamanta contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare în condiţiile legii sau act autentic de vânzare-cumpărare. Această hotărâre, executorie de la data pronunţării conform art. 7208 C. proc. civ., este una constitutivă de drepturi, reclamantei fiindu-i recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu, drept care îi conferă atributele de posesie şi folosinţă şi are ca principal efect încetarea contractului de închiriere din 28 septembrie 2004 încheiat cu R.A.D.E.F. ";R.F.”. Şi aceasta întrucât aceeaşi persoană nu poate deţine concomitent atât calitatea de proprietar cât şi de chiriaş asupra propriului bun.
Prin urmare, plăţile efectuate de reclamantă cu titlu de chirie, ulterior datei de 22 aprilie 2009, intră în categoria plăţilor nedatorate deoarece au fost realizate în absenţa unui titlu, astfel că pârâta este obligată să restituie sumele încasate după această dată, fiind incidente dispoziţiile art. 992 C. civ.
Prima instanţă, cu încălcarea principiului disponibilităţii, a dispus restituirea chiriei încasate pe perioada ianuarie 2009-octombrie 2009, fără a observa că reclamanta a solicitat prin cererea introductivă doar chiria încasată până în luna iulie 2009. Obligând pârâta şi la restituirea chiriei încasate pentru intervalul august-octombrie 2009, prima instanţă s-a pronunţat ultra petita, respectiv asupra a ceea ce nu s-a solicitat de către reclamantă. Dând eficienţă principiului disponibilităţii, instanţa de apel a reţinut că reclamanta este îndrituită la restituirea sumelor plătite din eroare cu titlu de chirie în perioada 22 aprilie 2009 - 31 iulie 2009, instanţa nefiind investită şi pentru sumele plătite în lunile august 2009-octombrie 2009.
Cât priveşte cel de-al doilea motiv de apel legat de neacordarea dobânzii legale, formulat reclamanta-apelanta SC P.C. SRL, Curtea îl consideră întemeiat, urmând a admite sub acest aspect şi apelul reclamantei SC P.C. SRL Dej.
Astfel potrivit dispoziţiilor art. 994 C. civ. când cel care a primit plata nedatorată a fost de rea-credinţă, acesta este dator a restitui atât capitalul cât şi fructele din ziua plăţii. În cazul sumelor de bani, fructele sunt reprezentate de dobânzi.
Cu petiţia înregistrată la data de 2 februarie 2011 reclamanta SC P.C. SRL a declarat recurs criticile vizând aspecte de nelegalitate fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Se susţine că prin emiterea de către intimata-pârâtă a ofertei de a proceda la vânzarea activului şi prin acceptul recurentei vizând încheierea unui contract privind obiectivul Cinematograf B. – s-a realizat acordul de voinţă privind vânzarea activului moment de la care se aplică regulile privind forţa obligatorie a contractului.
Soluţia instanţei de apel în sensul că intimata pârâtă a beneficiat în continuare de dreptul de a încasa chiria apare inechitabilă faţă de conţinutul sentinţei nr. 7842 din 29 septembrie 2006 care este executorie.
S-au încălcat şi dispoziţiile Legii nr. 303/2008 atâta timp cât instanţa de apel vorbeşte de pierderea dreptului de administrare situaţie în care nu se poate reţine că intimata-pârâtă ar fi avut temei legal pentru încasarea chiriei.
Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului motivat de faptul că înţelegerea părţilor privind vânzarea imobilului nu a dus la încetarea contractului de închiriere, contract ce a continuat să-şi producă efecte juridice până la dobândirea de către recurentă a unui titlu legal care să-i confere dreptul de folosinţă a cinematografului.
Recursul este fondat.
Aşa cum s-a reţinut cu putere de lucru judecat, prin sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 definitivă si irevocabilă, pronunţată de Tribunalului Bucureşti - secţia a VI-a comercială în dosarul nr. 10509/3/2006, intimata-pârâtă a transmis recurentei oferta de vânzare a activului prin adresa din 18 septembrie 2004, după primirea ofertei, subscrisa transmiţând acceptarea către intimata-pârâtă prin adresa din 23 noiembrie 2004.
Drept urmare, prin emiterea de către intimata-pârâtă a ofertei sale de a proceda la vânzarea activului în referire, pe de-o parte, si prin acceptul vizând încheierea unui contract cu acest obiect şi în condiţiile menţionate, pe de altă parte, s-a realizat acordul de voinţă privind vânzarea activului, luând astfel naştere drepturi si obligaţii reciproce în sarcina ambelor părţi, adică a ofertantului - R.A.D.E.F. „R.F.";- şi a destinatarului - SC P.C. SRL.
Aşa cum s-a reţinut în doctrină şi jurisprudenţă, „după acceptarea ofertei, ne aflăm în prezenţa unui contract format, în privinţa căruia se vor aplica regulile privind forţa obligatorie a contractului";, consacrate prin dispoziţiile art. 969-970 C. civ.
Prin sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - secţia a VI-a comercială în dosarul nr. 10509/3/2006, intimata-pârâtă a fost obligată la încheierea contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare pentru activul Cinematograf B., din localitatea Dej.
Potrivit art. 7208 C. proc. civ. hotărârea mai-sus menţionată, de la data pronunţării ei, este executorie.
Drept urmare, de la momentul pronunţării sentinţei comerciale, recurenta a devenit beneficiara unei promisiuni de vânzare-cumpărare, de încheiere a contractului de leasing imobiliar, validată sub aspectul întrunirii condiţiilor legale, de către instanţele de judecată, dobândind calitatea unui veritabil promitent-cumpărător, în locul celei de detentor precar-chiriaş deţinută anterior.
În condiţiile în care însăşi instanţa de apel reţine faptul că această hotărâre nu a fost pusă în executare de către intimata-pârâtă, rezultând reaua-credinţă evidentă a R.A.D.E.F. „R.F.";, soluţia de achiesare a instanţei la opinia intimatei-pârâte potrivit cărora obligaţia de plată a chiriei a subzistat în sarcina reclamantei chiar dacă prin sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006 a Tribunalului Bucureşti intimata-pârâtă a fost obligată la încheierea contractului, pune sub semnul întrebării forţa executorie a hotărârii judecătoreşti în referinţă şi încalcă principiul potrivit căruia nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze în fata instanţei de judecată de propria incorectitudine.
În acelaşi timp nu poate fi primita nici susţinerea potrivit căreia, după pronunţarea sentinţei comerciale nr. 7842 din 29 septembrie 2006, recurenta nu a notificat rezilierea contractului pentru a invoca folosirea cinematografului în baza calităţii de promitent-cumpărător, ci dimpotrivă a continuat să ocupe spaţiul şi a achitat, fără nicio obiecţiune, facturile fiscale emise pentru contravaloarea chiriei.
Iar, faptul ca a achitat în continuare chiria nu înseamnă ca a făcut-o „fără nicio obiecţiune"; cum în mod eronat susţine intimata-pârâtă întrucât, în primul rând a notificat în repetate rânduri intimata-pârâtă să îşi execute obligaţia instituită în sarcina sa prin hotărâre judecătorească irevocabilă şi, în al doilea rând, a considerat că sumele achitate se vor scădea din preţul contractului de leasing imobiliar cu clauza irevocabilă de vânzare.
Cu toate demersurile efectuate de recurentă, (acţiunea având ca obiect aplicarea intimatei-pârâte a unei amenzi civile admisă prin încheierea din 20 mai 2008 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 7666/299/2008; somaţia din data de 21 august 2008 emisă de Biroul Executorului Judecătoresc S.A. prin care s-a solicitat intimatei-pârâte să se prezinte în data de 10 septembrie 2008 la B.N.P. R.N. în vederea încheierii contractului de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare pentru activul denumit Cinematograful „B."; si primirii preţului acestui activ), intimata-pârâtă nu s-a prezentat la notar, nu a îndeplinit obligaţiile care decurg din lege, oferta transmisă şi dintr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Nu se poate reţine că, intimata-pârâtă a avut temei legal pentru încasarea chiriei contractul de închiriere din 28 septembrie 2004, atâta timp cât, începând din data de 29 septembrie 2006, avea obligaţia de a transforma acest contract într-un contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare.
Soluţia instanţei de apel în sensul că intimata-pârâtă a beneficiat în continuare de dreptul de a încasa chiria, apare inechitabila, singurul temei al acestui drept constituindu-l propria culpă a intimatei-pârâte care a ignorat complet o hotărâre judecătorească executorie (sentinţa comercială nr. 7842 din 29 septembrie 2006).
Atâta timp cât se vorbeşte despre pierderea dreptului de administrare, în mod evident, nu se poate reţine că intimata-pârâtă ar fi avut temei legal pentru încasarea chiriei, neputând fi reţinută nici susţinerea intimatei-pârâte din întâmpinare potrivit căreia, momentul la care se poate reţine intervenită încetarea raporturilor de locaţiune îl constituie pronunţarea sentinţei comerciale nr. 1512 din 22 aprilie 2009 - hotărâre ce ţine loc de act de intabulare a dreptului de proprietate al reclamantei asupra Cinematografului B. Aceasta hotărâre este una constitutivă de drepturi.
Faţă de cele arătate văzând dispoziţiile art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC P.C. SRL Dej împotriva deciziei nr. 195 de la 13 decembrie 2010 pronunţate de Curtea de Apel Cluj - secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică decizia atacată, admite apelul SC P.C. SRL, schimbă în tot sentinţa nr. 2552 de la 11 iunie 2010 pronunţată de Tribunalul Comercial Cluj, în sensul că admite acţiunea şi obligă pârâta la plata sumei de 117.333,22 lei reprezentând chirie încasată şi 10.567,74 lei reprezentând dobânda legală.
Obligă intimata la plata sumei de 6897,61 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 6 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6188/2011. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3046/2011. Civil. Acţiune în anulare a... → |
|---|
