ICCJ. Decizia nr. 988/2011. Civil

Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 8 din 12 ianuarie 2010 a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul S.I.C., în contradictoriu cu pârâții I.L., în calitate de administrator al Asociației de proprietari nr. 9 Mărășești, S.C. I.L.G.O. Mărășești, Primăria Mărășești; Direcția de Sănătate Publică Vrancea, SC D. SA ( în prezent SC G.D.F. S. E.R. SA ) și SC E. SA.

S-a reținut lipsa obiectului cererii de chemare în judecată și a justificării acestuia, elemente neindicate nici prin acțiune nici după suspendarea cauzei în temeiul art. 1551 C. proc. civ., pentru precizarea obiectului pretențiilor ( 5 milioane de euro ) pentru fiecare pârât în parte.

Instanța a aplicat dispozițiile art. 133 C. proc. civ. care sancționează cu nulitatea cererii de chemare în judecată care nu cuprinde obiectul ei.

Curtea de Apel Galați, prin decizia civilă nr. 134/A din 4 mai 2010 a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de reclamant.

S-au invocat dispozițiile incidente în cauză cuprinse în Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și anume art. 1, 20 alin. (1) și (2) care instituie obligația timbrării cererilor introduse la instanțele judecătorești în mod anticipat și, pentru cazul neîndeplinirii acestei obligații, sancțiunea nulității prevăzute de art. 20 alin. (3) din lege.

S-a aplicat această sancțiune față de neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de 10 lei și respectiv a timbrului judiciar de 0,15 lei de către apelantul-reclamant.

împotriva deciziei nr. 134/A/2010 a declarat recurs reclamantul.

Pentru termenul din 8 februarie 2011, recurentul a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru de 10 lei și a timbrului judiciar de 0,15 lei ( citație primită de acesta la 1 iulie 2010 ).

Recursul a fost examinat din perspectiva dispozițiilor art. 1 și art. 20 a din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

S-a observat că deși avizat de obligația legală de achitare în mod anticipat a taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar pentru cererea de recurs cu care a investit instanța, prin comunicarea către acesta a citației pentru prezentarea la proces și a cuantumului sumelor datorate, recurentul nu a făcut dovada acestor plăți.

Apărarea recurentului potrivit căreia datorită situației materiale (pensionar, cu venituri reduse din pensie), nu a fost în măsură să achite la timp taxele datorate nu a fost primită de instanță, legea neprevăzând o exonerare sau amânare de plată, de drept, pentru asemenea motive.

în raport de termenul îndelungat de timp avut la dispoziție de recurent pentru plata sumei stabilite (10,15 lei) și în raport de dispozițiile exprese imperative ale Legii nr. 146/1997, sus-amintite, care prevăd sancțiunea nulității cererii în caz de neplată a cerere, în temeiul art. 312 C. proc. civ. a fost anulat recursul ca netimbrat.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 988/2011. Civil