ICCJ. Decizia nr. 1467/2012. Civil. Despăgubiri Legea nr.221/2009. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1467/2012
Dosar nr. 5894/30/2009
Şedinţa publică din 02 martie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 440/A din 2 martie 2011, Curtea de Apel Timişoara, secţia civilă a respins apelul declarat de reclamanţii C.T. şi C.L., împotriva sentinţei civile nr. 1720 din 25 iunie 2010, pronunţată de Tribunalul Timiş, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, reprezentat de D.G.F.P. Timiş.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut că în mod corect prima instanţă a constatat inadmisibilitatea acţiunii reclamanţilor pentru despăgubirile materiale solicitate în baza Legii nr. 221/2009.
În primul rând, nu există nicio legătură între măsura administrativă cu caracter politic a deportării în Bărăgan a antecesoarelor reclamantelor şi trecerea imobilului în proprietatea statului, nefiind aplicabile în speţă dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009.
În al doilea rând, antecesoarele reclamanţilor au solicitat măsuri reparatorii pentru acelaşi imobil în condiţiile Legii nr. 10/2001, procedura administrativă a acestei legi fiind finalizată prin dispoziţia nr. 38 din 4 octombrie 2001 (dosarul de fond), prin care s-a respins cererea de restituire în natură şi s-a făcut propunerea pentru despăgubiri prin echivalent, înaintându-se dosarul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului Timiş. Dispoziţia Primarului comunei Jamu Mare a fost contestată de către notificatoare, însă acţiunea acestora a fost respinsă irevocabil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii C.T., C.L. şi B.I., care urmează a fi constatat nul de Înalta Curte, în considerarea următoarelor argumente:
Conform art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs,care este potrivit art. 301 de 15 zile de la comunicarea deciziei – 8 aprilie 2011 potrivit dovezilor, iar art. 306 alin. (1) din acelaşi cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2) care se referă la motive de ordine publică.
La data de 28 iunie 2012 s-a depus o cerere la dosar din partea reclamantului C.T., prin care solicita instanţei să ia măsurile care impun întrucât a luat cunoştinţă de faptul că se va demola moara solicitată în prezentul litigiu. Această cerere a fost formulată cu mult peste termenul de motivare şi nu cuprinde motive de ordine publică.
După închiderea dezbaterilor şi după terminarea şedinţei publice s-a depus la dosar o cerere indicată ca reprezentând motive de recurs, cerere care nu va fi avută în vedere de instanţă, întrucât nu s-au respectat condiţiile procedurale de formulare.
În considerarea acestor argumente, Înalta Curte va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanţii C.T., C.L. şi B.I. împotriva deciziei civile nr. 440/A din 02 martie 2011 a Curţii de Apel Timişoara, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 02 martie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1471/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 1458/2012. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
|---|
