ICCJ. Decizia nr. 3786/2012. Civil. Conflict de competenţă. Pretentii. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a Il-a CIVILĂ
Decizia nr. 3786/2012
Dosar nr.22427/3/2011
Şedinţa Camerei de Consiliu din 2 octombrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 10 februarie 2011, sub nr. 6468/63/2011, contestatoarea M.C. a chemat în judecată intimata Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale Bucureşti, solicitând anularea deciziei de recalculare pensie din 31 decembrie 2010, menţinerea cuantumului pensiei anterior stabilit şi obligarea acesteia la plata diferenţelor de pensie cu dobânda legală aferentă, arătând că emiterea deciziei contestate s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la C.E.D.O., art. 14 din C.E.D.O., art. 17 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 15 alin. (2) şi art. 44 din Constituţie.
Prin sentinţa nr. 3288/2011 din 8 martie 2011, Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu în baza dispoziţiilor art. 159 alin. (4) C. proc. civ. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 119/2011 şi art. 156 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (3) din Legea nr. 164/2001 „deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă potrivit Legii nr. 19/2000";.
Art. 156 din Legea nr. 19/2000, prevede că: ";cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.";
Raportat la normele legale precitate, Tribunalul Dolj, a apreciat că deşi, în principiu competenţa teritorială este relativă, în speţă sunt incidente dispoziţiile legii speciale (art. 156 din Legea nr. 19/2000), în cadrul cărora, legiuitorul a prevăzut norme derogatorii, făcând distincţie între acţiunile introduse împotriva C.N.P.A.S./case teritoriale de pensii şi cele formulate împotriva altor pârâţi, în acest ultim caz, competenţa revenind în mod exclusiv, instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul pârâtul. În consecinţă, având în vedere că intimata Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale Bucureşti îşi are sediul în municipiul Bucureşti, Tribunalul Dolj, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub nr. 41335/3/2011, la data de 28 martie 2011 şi a fost soluţionată prin sentinţa civilă nr. 3890 din 27 aprilie 2012, în sensul admiterii excepţiei necompetenţci teritoriale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu la termenul de judecată din 27 aprilie 2012, declinării competenţei în favoarea Tribunalului Dolj, constatării ivirii conflictului negativ de competenţă şi înaintării cauzei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a reţinut următoarele:
Art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj, reglementează din punct de vedere teritorial competenţa de soluţionare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, stabilind competenţa de soluţionare în favoarea instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reşedinţa reclamantului.
Totodată, potrivit art. 156 din acelaşi act normativ, prevederile legale referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi cu cele ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 725 alin. (1) C. proc. civ. prevede că dispoziţiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării în vigoare şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, iar procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanţe.
Alin. (2) al art. mai sus menţionat, statuează că dispoziţiile C. proc. civ. constituie procedura de drept comun în materie civilă, aplicându-se şi în materiile prevăzute de alte legi, în măsura în care acestea nu cuprind dispoziţii potrivnice.
Având în vedere dispoziţiile legale precitate, Tribunalul Bucureşti, a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Dolj, reţinând că sunt incidente pentru stabilirea competenţei teritoriale normele de procedură în vigoare la momentul sesizării instanţei, respectiv legea nouă, Legea nr. 263/2010, care a intrat în vigoare la data de 23 decembrie 2010 şi a modificat norma de competenţă reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, pe care a abrogat-o expres.
În raport de dispoziţiile art. 20 - 22 C. proc. civ., constatând declanşat conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului şi pronunţării regulatorului de competenţă.
Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă stabilind competenţa soluţionării acestei cereri în favoarea Tribunalului Dolj, pentru următoarele considerente:
Decizia de recalculare a cărei anulare se solicită a fost emisă la 31 decembrie 2010, în baza Legii nr. 119/2010, cererea de anulare fiind îndreptată la instanţa de la domiciliul reclamantei pensionare la data de 09 februarie 2011, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000.
Potrivit art. 156 din Legea nr. 19/2000 „cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.";
La data de 01 ianuarie 2011, conform art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată.
Art. 154 din Legea nr. 263/2010 prevede că: (1)";Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.";
Prin urmare, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competenţa de soluţionare a cererilor privind deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale a fost modificată, revenind instanţelor de la domiciliul reclamantului.
Art. 7 din Legea nr. 119/2010 dispune că: „procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare";.
Având în vedere că, decizia de pensie ce se contestă a fost emisă la data de 31 decembrie 2010, în baza Legii nr. 119/2010, contestaţia împotriva acesteia fiind îndreptată la instanţa de la domiciliul reclamantei, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 şi abrogării Legii nr. 19/2000, se pune problema, în contextul în care Legea nr. 119/2010 face trimitere la Legea nr. 19/2000, deja abrogată, dacă o lege abrogată mai poate impune competenţa teritorială la domiciliul pârâtului.
Conform art. 725 C. proc. civ., normele de procedură sunt de imediată aplicare, iar Legea nr. 10/2000 şi Legea nr. 119/2010 sunt legi speciale ce cuprind norme de procedură referitoare la competenţă, astfel că, atunci când o lege specială (Legea nr. 19/2000), cuprinzând şi norme de competenţă, este înlocuită de o altă lege (Legea nr. 263/2010) şi există şi o altă lege specială (Legea nr. 119/2010), care face trimitere la normele de competenţă din legea abrogată, se aplică legea nouă, competenţa fiind stabilită de la data intrării ei în vigoare.
Art. 156 din Legea nr. 263/2010 dispune că: ";Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, iar art. 727 din C. proc. civ. prevede: ";Ori de câte ori prin alte legi se face trimitere la dispoziţii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti făcută, când este cazul, la dispoziţiile corespunzătoare care le înlocuiesc.";
Deşi Legea nr. 119/2010 nu face trimitere la dispoziţiile C. proc. civ., acestea constituind norma generală în materie de procedură civilă, Înalta Curte apreciază că, prin analogie, în cazul în care o normă specială trimite la o normă de competenţă dintr-o lege specială abrogată, competenţa fiind o normă de procedură, textul trebuie interpretat ca făcând trimitere la norma specială de procedură din noua lege care a înlocuit vechea prevedere.
Astfel fiind, Înalta Curte, în raport de cele anterior expuse, în baza dispoziţiilor art. 22 alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a litigiului dintre contestatoarea M.C., în contradictoriu cu intimata Casa de pensii a Ministerului Apărării Naţionale Bucureşti, având ca obiect anulare decizie de recalculare pensie, în favoarea Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3785/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 3787/2012. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
