ICCJ. Decizia nr. 3838/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA a-II-a CIVILĂ
Decizia nr. 3838/2012
Dosar nr. 30214/3/2011
Şedinţa din Camera de Consiliu de la 4 octombrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 704/2011 din 23 martie 2011, Tribunalul Iaşi, secţia civilă, a declinat competenţa de soluţionare a litigiului privind contestaţia formulată de contestatorul A.M. împotriva deciziei din 27 decembrie 2010, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că cererea de chemare în judecată a fost îndreptată împotriva Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., fiind incidente dispoziţiile art. 156 din Legea nr. 19/2000 în sensul că acţiunea se soluţionează de instanţa de la sediul pârâtei.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, din oficiu, a ridicat excepţia necompetenţei teritoriale pe care a admis-o şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Iaşi, reţinând prin sentinţa civilă nr. 6082 din 25 iunie 2011, că în conformitate cu Legea nr. 263/2010 în vigoare la data emiterii deciziei, competenţa de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de casele teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, revine instanţei de la domiciliul reclamantului.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
Având în vedere conflictul negativ de competenţă ivit între cele două instanţe, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând actele şi lucrările dosarului, stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi.
Decizia nr. 128877 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiei a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, iar la data sesizării instanţei, 10 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde în art. 154 dispoziţii privitoare la competenţă.
Conform art. 7 din Legea nr. 119/2010, sub incidenţa căreia a fost emisă deqizia atacată, stabilirea, plata, suspendarea, recalcularea, încetarea şi contestarea pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea nr. 19/2000.
La data de 1 ianuarie 2011, când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, a fost abrogată Legea nr. 119/2010, astfel că trimiterea din art. 7 al acestei legi nu poate ultraactiva dispoziţiilor Legii nr. 19/2000, în lipsa unor prevederi exprese.
În aceste condiţii, în raport de art. 725 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, devin incidente dispoziţiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010, în conformitate cu care, cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul ori sediul reclamantului, astfel că cererile în această materie se soluţionează de către instanţa de la domiciliul reclamantului.
Având în vedere aceste dispoziţii şi faptul că reclamantul are domiciliul în Iaşi, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Iaşi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului ivit între contestatorul A.M. şi intimata Casa de Pensii a M.A.I. Bucureşti în favoarea Tribunalului Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3837/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 3839/2012. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
