ICCJ. Decizia nr. 4285/2012. Civil. Acţiune în constatare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4285/2012
Dosar nr. 1863/308/2009
Şedinţa publică din 11 iunie 2012
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2017 din 09 decembrie 2010, Tribunalul Mureş a respins ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul Municipiul Sighişoara, prin reprezentant, în contradictoriu cu pârâta comuna D.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin cererea introductivă reclamantul a solicitat instanţei să dispună în sensul următor: - că delimitarea administrativ-teritorială dintre Municipiul Sighişoara şi comuna D. s-a făcut prin Legea nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ-teritorială a R.S.R.; - inaplicabilitatea în cauză a cadastrului agricol, în temeiul căruia, suprafaţa de 603 ha, situat în extravilanul Municipiului Sighişoara, ce constituie obiect al disputei privind delimitarea administrativ-teritorială dintre Municipiu - Comună, a fost folosită de pârâta Comuna D., în mod nelegal şi fraudulos; - obligarea pârâţilor să respecte delimitarea administrativ-teritorială stabilită prin lege şi pe cale de consecinţă să permită reclamantului, Municipiul Sighişoara, exercitarea tuturor atribuţiilor administrative pe care acesta le are pe întreg teritoriul administrativ; - cu cheltuieli de judecată.
După examinarea susţinerilor părţilor, prin raportare la înscrisurile existente la dosarul cauzei, instanţa de fond a reţinut că, pentru stabilirea delimitării administrativ-teritoriale dintre reclamant şi prim-pârâtă, cu consecinţa lămuririi situaţiei juridice a suprafeţei de 603 ha teren (teren care potrivit susţinerilor reclamantului, intră sub incidenţa legilor fondului funciar şi care în prezent este la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar D.), reclamantul a solicitat concursul Instituţiei Prefectului Judeţului Mureş. Prin Ordinul nr. AA/2008 emis de Prefect s-a dispus constituirea unei comisii pentru delimitarea cadastrală a celor două localităţi şi s-a precizat că această delimitare va urma procedurile prevăzute de Ordinul nr. 534/2001 al Ministrului Administraţiei şi Internelor.
Din cuprinsul adresei din 25 noiembrie 2010 a reieşit că nu există un proces-verbal de recepţie finală după efectuarea măsurătorilor cadastrale, tocmai din cauza acestui conflict cu privire la suprafaţa de teren amintită.
Potrivit prevederilor art. 14.3.9 şi art. 14.4.3 ale Ordinului 534/2001 al Ministrului Administraţiei şi Internelor, data definitivării lucrărilor cadastrale coincide cu data încheierii procesului-verbal de recepţie finală, iar la consiliul local al unităţii administrativ-teritoriale se va transmite dosarul de delimitare cadastrală a hotarului administrativ, procesul-verbal de recepţie finală, registre şi copii de pe planurile cadastrale.
Prima instanţă a concluzionat că la acest moment nu s-au definitivat lucrările de delimitare cadastrală dintre cele două localităţi. Procedura specială de delimitare cadastrală începută în baza Ordinului Prefectului cuprinde mai multe etape, potrivit prevederilor art. 14.3.6 din Ordin, fiind necesară procedura de afişare a datelor rezultate în urma măsurătorilor cadastrale, cu dreptul persoanelor nemulţumite de a formula contestaţie ca după soluţionarea contestaţiilor, persoanele nemulţumite să aibă deschisă calea acţiunii în justiţie.
S-a reţinut că reclamantul este persoană juridică de drept public, conform art. 21 din Legea nr. 215/2001, astfel că dispoziţiile legale amintite îi sunt aplicabile.
S-a mai avut în vedere că această procedură prealabilă nu a fost urmată şi că în aceste condiţii reclamantul nu a îndeplinit o condiţie specială, motiv pentru care s-a admis excepţia inadmisibilităţii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul iar prin decizia civilă nr. 59 din 11 mai 2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale pentru minori şi familii, s-a respins ca nefondat apelul reţinându-se următoarele considerente:
În mod temeinic şi legal prima instanţă a reţinut că pentru stabilirea delimitării administrativ-teritoriale dintre părţile împrocesuate este necesară parcurgerea etapelor reglementate prin Ordinul emis de Ministrul Administraţiei şi Internelor. Astfel, prin Ordinul emis de Prefectul Judeţului Mureş, nr. AA/2008, s-a dispus constituirea unei comisii pentru delimitarea cadastrală a celor două localităţi şi s-a precizat că această delimitare va urma procedurile prevăzute de Ordinul nr. 534/2001 al Ministrului Administraţiei şi Internelor.
Reprezentanţii celor două unităţi administrativ-teritoriale nu au fost de acord în privinţa delimitării şi în consecinţă s-a încheiat procesul-verbal din 04 decembrie 2008 a Comisiei de Delimitare şi Marcare a Hotarelor Administrative a Municipiului Sighişoara şi a Comunei D. în condiţiile dispoziţiilor Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor, se impunea analizarea acestei situaţii de către o comisie de divergenţă.
Instanţa de apel a mai a reţinut că nu s-au parcurs toate etapele prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiilor de delimitare şi marcare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale, aprobat prin Ordinul nr. 534/2001 al Ministrului Administraţiei şi Internelor. Contrar susţinerilor apelantei, în speţă sunt aplicabile dispoziţiile art. 14.3.9, 14.4.3 şi 14.3.6 din Ordin. Prezentul litigiu a fost declanşat în timpul desfăşurării procedurii începute în baza Ordinului Prefectului Judeţului Mureş. Reclamanta avea posibilitatea de a formula contestaţie în condiţiile art. 14.3.6 din Ordin şi abia în urma rezolvării contestaţiilor persoanele nemulţumite pot apela la acţiuni judecătoreşti, recepţia finală urmând a se face cu menţionarea situaţiilor litigioase care vor fi soluţionate în instanţă.
Fiind o procedură specială, prevăzută într-o normă specială, nu se pot aplica dispoziţiile legii de drept comun, în respectarea principiului de drept „specialibus generalibus derogant";. Ambele părţi au obligaţia de a respecta aceste etape, inclusiv procedura de afişare a datelor rezultate în urma măsurătorilor cadastrale, de formulare ulterioară a contestaţiilor iar după soluţionarea contestaţiilor au deschisă calea acţiunii în justiţie. La acest moment, este evident că instanţa de judecată nu beneficiază de prerogativa dată de lege pentru a soluţiona prezenta cauză.
Reţinând corect lipsa condiţiei speciale de exerciţiu a dreptului la acţiune, nu se mai impunea analizarea fondului cauzei deduse judecăţii, excepţia inadmisibilităţii acţiunii fiind temeinic motivată şi legal admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Municipiul Sighişoara solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului şi pe cale de consecinţă admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Criticile aduse hotărârii instanţei de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Se susţine astfel greşita aplicare şi interpretare a legii faţă de obiectul dedus judecăţii, în condiţiile în care dispoziţiile art. 14.3.6 din Ordinul nr. 534/2001 al Ministerului Administraţiei şi Internelor reglementează delimitarea cadastrală a unităţilor administrativ teritoriale în ce priveşte doar implementarea prevederilor Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996.
În aceeaşi idee se mai arată că în mod greşit s-a reţinut că era necesară derularea întregii proceduri prevăzute de Ordinul nr. 534/2001 în condiţiile în care s-a urmat procedura, care însă a fost suspendată, motiv pentru care se susţine că nu este incidenţă excepţia inadmisibilităţii acţiunii.
Pe fondul cauzei, recurentul susţine că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 20 şi art. 73 alin. (3) din Constituţie şi dispoziţiile Legii nr. 2/1968, motiv pentru care se solicită respectarea liniei de hotar dintre Municipiul Sighişoara şi comuna D., care este podul ce traversează Valea Crişului, astfel cum a fost stabilit în urma adoptării Legii nr. 2/1968, motiv pentru care se solicită obligarea pârâtei la respectarea delimitării administrativ - teritoriale stabilită prin lege şi să permită Municipiului Sighişoara exercitarea tuturor atribuţiilor administrative pe care acesta le are pe întreg teritoriul administrativ.
Examinând hotărârea instanţei de apel prin prisma motivelor de recurs invocate şi ale dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Faţă de obiectul dedus judecăţii, instanţa de apel a făcut o legală interpretare a raporturilor juridice dintre părţi, în condiţiile în care fiind incidente dispoziţiile Ordinului nr. 534/2001 a Ministerului Administraţiei şi Internelor, procedura specială prevăzută de art. 14.3.9, 14.4.3 şi respectiv 14.3.6 ale actului normativ sus menţionat nu a fost finalizată, deşi prin Ordinul nr. AA/2008 emis de Prefect s-a dispus constituirea unei comisii pentru delimitarea cadastrală acelor localităţi.
Dispoziţiile sus evocate ale Ordinului nr. 5334/2001 sunt incidente în cauză în condiţiile în care chiar prin Ordinul nr. AA/2008 emis de Prefect s-a menţionat că delimitarea cadastrală urmează a parcurge procedurile prevăzute de Ordinul nr. 534/2001 a Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Este real că, fiind reglementată o procedură specială prevăzută de Regulamentul de Organizare şi funcţionare a comisiilor de delimitare şi marcare a hotarelor unităţilor administrativ teritoriale aprobat prin Ordinul nr. 534/2001 a Ministerului Administraţiei şi Internelor, nu sunt incidente dispoziţiile dreptului comun, impunându-se respectarea principiului „specialibus generalibus derogant";.
Din perspectiva celor expuse instanţa de apel şi cea de fond a făcut o legală interpretare şi aplicare a legii şi nefiind incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Municipiul Sighişoara împotriva deciziei nr. 59/A din 11 mai 2011 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4284/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 43/2012. Civil. Despăgubiri Legea... → |
|---|
