ICCJ. Decizia nr. 4539/2012. Civil
| Comentarii |
|
La data de 27 februarie 2012, contestatoarea SC C.T. SRL Iași a formulat contestație în anulare a deciziei nr. 3998 din 07 decembrie 2011, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, solicitând anularea acesteia și reluarea judecății de la cel mai vechi act de procedură efectuat, în vederea pronunțării unei noi hotărâri neviciate, cu obligarea reclamantei SC R.I. SRL Buzău la plata cheltuielilor de judecată.
Și-a motivat cererea în temeiul art. 318,art. 319, raportate la art. 301 C. proc. civ., arătând că instanța a greșit atunci când a calculat termenul de declarare a recursului, precizând în considerente astfel: "calculându-se termenul de recurs cu observarea dispozițiilor legale arătate, se constată că acesta a început să curgă la data de 20 iunie 2011, neluându-se în calcul data de 18 și 19 iulie 2011 (sâmbăta și duminica), motiv pentru care recursul reclamantei, depus la poștă la data de 04 iulie 2011, este formulat cu respectarea termenului imperativ de 15 zile".
Contestatoarea, considerând că aceasta este o greșeală materială strecurată în calculul termenului de declarare a recursului în înțelesul prevederilor art. 318 C. proc. civ., a solicitat admiterea contestației în anulare pentru acest motiv.
Art. 318 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "hotărârile instanței de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare".
Raportând textul de lege menționat la motivele contestației în anulare se constată că aceasta privește o contestație în anulare specială care vizează situația când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Noțiunea de greșeală materială din contestația în anulare nu are în vedere acele erori care pot fi îndreptate pe calea unei cereri de îndreptare a erorilor materiale, ci acele greșeli care sunt rezultatul confuziei cu noi elemente sau date aflate la dosarul cauzei.
în speță, instanța a apreciat corect asupra introducerii în termen a recursului, cu respectarea dispozițiilor art. 301 C. proc. civ., constatând corect că hotărârea atacată i-a fost comunicată recurentei la data de 17 iunie 2011 și că recursul a fost declarat Ia data de 04 iulie 2011, neconfundând niciun element sau dată aflată la dosarul cauzei.
Instanța nu a greșit în calcularea termenului de recurs întrucât de la data comunicării hotărârii atacate, până la data declarării recursului nu au trecut mai mult de 15 zile libere, ultima zi de promovare a recursului fiind 04 iulie 2011, așa încât corect a fost respinsă excepția tardivității recursului.
Chiar dacă în considerente s-a strecurat o eroare care ține de interpretarea textului de lege în sensul că zilele de 18 și 19, fiind sâmbătă și duminică, nu se iau în calcul, această eroare nu este dintre cele care să vizeze erorile cerute de textul art. 318 C. proc. civ., aceasta referindu-se la interpretarea unui text de lege și nu la o confuzie a unor elemente importante sau unor date aflate la dosarul cauzei.
Pe de altă parte, art. 318 C. proc. civ. prevede această cale de atac doar pentru situațiile când "dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale (...)" or, în speță, dezlegarea dată în soluționarea excepției este corectă, eroarea de interpretare la care face referire contestatoarea neafectând nici calculul termenului, nici dezlegarea dată pricinii, astfel că susținerile sale nu au suport legal, în contextul dat.
Pentru considerentele arătate, contestația în anulare s-a respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4538/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4525/2012. Civil → |
|---|
