ICCJ. Decizia nr. 5393/2012. Civil
| Comentarii |
|
Prin Sentința civilă nr. 1135/F din 13 octombrie 2009, Tribunalul Ialomița, secția civilă, a respins cererea formulată de reclamantul Z.V. în contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiului Fetești, Primarul municipiului Fetești, R.N., și Comisia Locală pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001 - Fetești.
împotriva acestei sentințe, la data de 24 noiembrie 2009, a declarat apel apelantul - reclamant Z.V., apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal.
Prin încheierea dată în ședința publică din data de 15 martie 2010, cauza a fost scoasă de pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a, contencios administrativ și fiscal, și înaintată spre competentă soluționare uneia dintre secțiile civile ale Curții de Apel București.
La data de 29 aprilie 2010, apelul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
La termenul de judecată din data de 21 iunie 2010, constatând că părțile au lipsit nejustificat, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a dispus suspendarea judecării apelului, potrivit art. 242 pct. 2 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 670/A din 5 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a constatat perimat apelul declarat de reclamantul Z.V. împotriva Sentinței civile nr. 1135/F din 13 octombrie 2009 a Tribunalului Ialomița, secția civilă.
Curtea de Apel a reținut că a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării litigiului, timp în care nici una din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a apelului, astfel încât în cauză devin aplicabile prevederile art. 248 - 254 C. proc. civ.
împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul Z.V.
înalta Curte urmează a constata nul recursul declarat pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3021C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
în cuprinsul cererii de recurs care a învestit înalta Curte la data de 7 septembrie 2011, recurentul susține că nu i-a fost permisă exercitarea unei căi de atac și expune solicitările pe care le are legate de modul de soluționare a litigiului.
Cererea de recurs nu conține însă precizări de natură juridică a eventualelor greșeli pe care le conține hotărârea recurată și o minimă argumentare în drept a unor critici de nelegalitate.
Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.
Nu se poate considera că simpla indicare a prevederilor art. 102 C. proc. civ. în cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigențelor prevăzute de art. 3021C. proc. civ. Cerințele art. 3021C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale.
în consecință, înalta Curte a constatat că niciuna din criticile formulate de recurent prin cererea de recurs înregistrată la data de 7 septembrie 2011 nu poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 302-303 C. proc. civ. și 306 C. proc. civ., a constatat nulitatea acestei cereri.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5394/2012. Civil | ICCJ. Decizia nr. 5389/2012. Civil → |
|---|
