ICCJ. Decizia nr. 6910/2012. Civil. Conflict de competenţă. Recalculare pensie. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6910/2012
Dosar nr. 42943/3/2011
Şedinţa din camera de consiliu de la 12 noiembrie 2012
Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la data de 23 februarie 2011, reclamantul B.V. în contradictoriu cu pârâta C.P. a M.A.I. a contestat Decizia nr. 142653 din 27 decembrie 2010.
Prin Sentinţa nr. 648/M din 14 aprilie 2011, Tribunalul Braşov, secţia civilă în complet specializat în soluţionarea litigiilor de asigurări sociale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că decizia de recalculare a pensiei, contestată în cauză, a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010 iar potrivit art. 7 din Legea nr. 119/2010 procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare şi contestare a pensiilor este cea prevăzută de Legea nr. 19/2000.
Conform art. 156 din Legea nr. 19/2000 cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau Caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul iar celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul pârâtul.
În speţă, cererea reclamantului nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva unei case teritoriale de pensii pentru se face aplicarea Tezei I a art. 156, astfel încât tribunalul a găsit incidente dispoziţiile cuprinse în Teza a II-a, cu referire la "celelalte cereri" care se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul pârâtul.
Învestit prin declinare, Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a pronunţat Sentinţa civilă nr. 5920 din 21 iunie 2012, prin care şi-a declinat, Ia rândul său, competenţa în favoarea primei instanţe sesizate, Tribunalul Braşov şi, constatând ivit conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a hotărî astfel, această din urmă instanţă a reţinut că, întrucât Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de 01 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, în speţă, determinarea instanţei competente se face în raport de dispoziţiile în materie ale legii noi, şi anume art. 154 din Legea nr. 263/2010.
Prin legea nouă, competenţa teritorială de soluţionare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale a fost modificată în sensul că cererile în această materie se soluţionează de către instanţa de la domiciliul reclamantului.
Normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare potrivit dispoziţiilor art. 725 alin. (1) C. proc. civ., astfel că în raportat de norma de competenţă instituită prin legea nouă, cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţei de la domiciliul reclamanţilor, în speţă Tribunalul Dolj.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Cererea dedusă judecăţii are natura unei contestaţii împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, şi anume C.P. din cadrul M.A.I.
Decizia contestată a fost emisă la data de 27 decembrie 2010 iar sesizarea instanţei s-a făcut la data de 23 februarie 2011.
Legea nr. 19/2000, care prin art. 156 prevedea că "Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtului" a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 01 ianuarie 2011, conform dispoziţiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data sesizării instanţei, şi anume 1 februarie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziţii privitoare la competenţă în art. 154. Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, "Cererile îndreptate împotriva CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul."
Rezultă că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competenţa teritorială de soluţionare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale M.A.N., M.A.I. şi S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluţionează de către instanţa de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispoziţiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reţine că norma de competenţă aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanţei.
Cum, în speţă, instanţa a fost învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanţei de la domiciliul reclamantului, instanţa competentă teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalul Dolj.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în/şedinţă publică astăzi, 12 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6909/2012. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 6926/2012. Civil. Drepturi băneşti.... → |
|---|
