ICCJ. Decizia nr. 6988/2012. Civil. Conflict de competenţă. Pretentii. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 6988/2012
Dosar nr. 4575/3/2012
Şedinţa din 14 noiembrie 2012
Asupra conflictului de competenţă constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara la data de 28 februarie 2011, reclamantul D.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii M.A.N., C.P. a M.A.N. şi C.S.P. a M.A.N., în principal, anularea deciziei de pensionare din 31 decembrie 2010 şi menţinerea deciziei nr. X/2003, precum şi a drepturilor de pensie pe care le-a avut anterior deciziei atacate, iar în subsidiar, anularea primei decizii şi obligarea C.S.P. din M.A.N. la emiterea unei decizii de stabilire a drepturilor de pensii, calculate potrivit Legii nr. 119/2010, ţinând seama de toate veniturile realizate lunar pe toată durata de activitate, aferentă gradului de locotenent colonel. A mai solicitat obligarea pârâţilor la plata sumei de 844 RON reprezentând diferenţa dintre pensia aferentă lunii decembrie 2010 şi suma plătită în baza deciziei atacate, reevaluată cu rata inflaţiei la data plăţii efective.
Tribunalul Hunedoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa civilă nr. 1632/LM din 23 iunie 2011 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu de instanţă. A declinat competenţa de soluţionare a acţiunii de asigurări sociale în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.
S-a reţinut că decizia contestată privind recalcularea pensiei militare a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, act normativ care la art. 7 alin. (1) face trimitere la procedura Legii nr. 19/2000.
Invocându-se dispoziţiile art. 156 din Legea nr. 19/2000 şi având în vedere că acţiunea nu este îndreptată împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva casei teritoriale de pensii ci împotriva unor alte instituţii, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.
În ceea ce priveşte C.S.P. din cadrul M.A.N. s-a constatat că a fost înfiinţată în baza Legii nr. 263/2010 care a intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2011, iar decizia contestată în dosar nu a fost emisă în conformitate cu această lege.
Prin Decizia civilă nr. 2304 din 15 decembrie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul D.I. împotriva sentinţei civile pronunţată de tribunal, în raport de dispoziţiile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 202/2010.
Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin Sentinţa civilă nr. 5985 din 22 iunie 2012 a admis excepţia de necompetenţă teritorială. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.
S-a reţinut că Legea nr. 19/2000 a fost abrogată de Legea nr. 263/2010, la intrarea căreia în vigoare a fost modificată competenţa teritorială de soluţionare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele teritoriale de pensii sau casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale M.A.N., M.A.I. şi S.R.I.), în sensul că acestea se soluţionează de către instanţa de la domiciliul reclamantului.
S-a constatat, de asemenea, că decizia a cărei anulare se solicită a fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, însă acţiunea a fost formulată după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, motiv pentru care s-a făcut aplicarea art. 725 C. proc. civ., reţinându-se că Legea nr. 119/2010 face trimitere la o lege abrogată.
Deşi s-a reţinut că Legea nr. 119/2010 nu face trimitere la dispoziţiile C. proc. civ., întrucât acestea reprezintă legea generală în materie, s-a apreciat că şi în cazul în care o lege specială trimite la o normă de procedură abrogată, respectivul text trebuie interpretat că face trimitere la norma specială de procedură din noua lege care a înlocuit vechea prevedere.
O lege abrogată nu poate ultraactiva pentru a impune o competenţă diferită de cea stabilită de noua lege ale cărei norme de procedură trebuie să fie de imediată aplicare, prin respectarea normelor de procedură în vigoare la momentul judecăţii.
Regulatorul de competenţă urmează a fi pronunţat în favoarea Tribunalului Hunedoara, în considerarea argumentelor ce succed.
În stabilirea instanţei competentă teritorial să soluţioneze prezenta cauză, trebuie corect interpretate dispoziţiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcţie de succesiunea acestora.
Astfel, este adevărat că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită, prevedea că se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Textul menţionat mai sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin dispoziţiile cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competenţa de soluţionare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
Aceste prevederi reprezintă o derogare de la dispoziţiile alin. (2) al textului de lege menţionat, conform cărora "celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la instanţă al persoanelor îndreptăţite.
Trebuie precizat totodată că faţă de dispoziţiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noţiunea de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din M.A.N., M.A.I. şi S.R.I., structuri care au fost desfiinţate şi ale căror atribuţii, potrivit art. 135 din lege, sunt stabilite prin hotărâre de Guvern.
În ceea ce priveşte aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acţiuni formulate după intrarea actului normativ în vigoare, dar care priveşte o decizie emisă în baza legii vechi, respectiv Legea nr. 119/2010, se reţine că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc. civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010 stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ.), dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executărilor silite începute sub acea lege.
În considerarea celor ce preced, având în vedere că reclamantul are domiciliul în judeţul Hunedoara, competenţa soluţionării acţiunii formulată de acesta revine Tribunalului Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6987/2012. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 6991/2012. Civil → |
|---|
