ICCJ. Decizia nr. 7049/2012. Civil. Strămutare. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Încheierea nr. 7049/2012
Dosar nr. 5801/1/2012
Şedinţa din camera de consiliu de la data de 15 noiembrie 2012
S-a luat în examinare cererea de strămutare formulată de petenţii P.I.E. şi D.I.
La apelul nominal se prezintă petenţii P.I.E. şi D.I. asistaţi de avocat G.D. şi intimata V.I. prin avocat I.V., lipsind intimaţii A.N., D.E., C.I., B.D., Ş.S., Z.M.M., P.E., D.G., G.M., D.C., D.V., D.D. (V.), D.N., D.E., P.M.M., U.C., M.E., Ş.E., M.L., D.A., D.O., D.S., P.E., D.F., D.L., P.G.
Ministerul Public este reprezentat de procuror V.L.
Procedura este legal îndeplinită.
Se referă de magistratul asistent asupra faptului că, potrivit programului de evidenţă informatizată a instanţelor, Dosarul nr. 1693/241/2010 al Tribunalului Olt, a cărui strămutare se solicită, are termen de judecată la data de 21 noiembrie 2012.
Avocat G.D., pentru petenţii P.I.E. şi D.I., solicită admiterea cererii pentru motivele invocate în scris şi prezentate verbal.
Avocat I.V., pentru intimata V.I., solicită respingerea cererii pentru motivele invocate prin întâmpinare şi prezentate verbal. Solicită obligarea petenţilor la plata cheltuielilor de judecată, sens în care depune contract de asistenţă juridică şi dovada plăţii onorariului de avocat.
Procurorul solicită respingerea cererii de strămutare pentru motivele invocate verbal.
Analizând cererea de obligare a petentului la plata cheltuielilor de judecată, Înalta Curte constată că aceasta urmează a fi respinsă, pentru considerentele ce succed:
Temeiul cererii de strămutare îl constituie dispoziţiile art. 37 alin. (2) C. proc. civ, referitoare la bănuiala legitimă, respectiv îndoiala asupra imparţialităţii instanţei pe rolul căreia se află litigiul în care este parte cel care a cerut strămutarea. Drept urmare, temeinicia cererii de strămutare este apreciată exclusiv prin raportare la instanţă.
La rândul său, art. 274 alin. (1) C. proc. civ. prevede că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Împrejurarea că judecătorii învestiţi cu cererea de strămutare apreciază că soluţionarea cauzei respective poate fi făcută în condiţii de obiectivitate la instanţa iniţial sesizată, nu conduce la concluzia că petentul are culpa procesuală la care se referă art. 274 alin. (1) C. proc. civ.
Aceasta nu înseamnă că intimata nu-şi poate recupera cheltuielile de judecată pe care le-a făcut în cererea de strămutare, numai că acestea urmează a fi avute în vedere cu ocazia judecării fondului pricinii.
ÎNALTA CURTE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Respinge cererea formulată de petenţii P.I.E. şi D.I. privind strămutarea pricinii care formează obiectul Dosarului nr. 1693/241/2010 al Tribunalului Olt.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata V.I.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 747/2012. Civil. Despăgubiri Legea... | ICCJ. Decizia nr. 7179/2012. Civil. Revendicare imobiliară.... → |
|---|
