ICCJ. Decizia nr. 1586/2013. Civil. Legea 10/2001. Anulare act. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 1586 /2013
Dosar nr. 28351/3/2009
Şedinţa publică din 21 martie 2013
Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 30 iunie 2009 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, Primăria oraşului C. a chemat în judecată A.V.A.S. şi a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei nr. 117 din 13 aprilie 2009 emisă de intimată şi să oblige intimata să soluţioneze notificarea din 2001, formulată de B.R., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea contestaţiei, s-a arătat că, prin decizia nr. 117 din 13 aprilie 2009 emisă de A.V.A.S., a fost declinată competenţa de soluţionare a notificării din 2001, formulată de B.R., către Primăria oraşului C. A mai învederat contestatoarea că, pentru a emite această decizie, A.V.A.S. a avut în vedere dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată.
Prin sentinţa civilă nr. 232 din 23 februarie 2010, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins contestaţia formulată de contestatoarea Primăria oraşului C., ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
A fost respinsă ca neîntemeiată cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:
Din interpretarea dispoziţiilor Legii 10/2001, rezultă că numai persoana îndreptăţită poate formula contestaţie împotriva deciziei emise de unitatea deţinătoare, nu şi o altă persoană juridică, în favoarea căreia s-a declinat competenţa de soluţionare a notificării.
Prin urmare, Primăria oraşului C. nu are calitate procesuală activă, aceasta având obligaţia de a soluţiona notificarea, prin emiterea unei dispoziţii motivate, conform prevederilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Primăria oraşului C., prin primar, iar prin decizia nr. 38/A din 6 martie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins apelul, ca nefondat.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a avut în vedere în vedere următoarele considerente:
Obiectul cauzei deduse judecăţii îl reprezintă contestaţia formulată de Primăria Oraşului C. împotriva deciziei din 13 aprilie 2009 emisă de A.V.A.S. Bucureşti, care nu este o decizie de soluţionare a unei notificări emisă în baza prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, ci o decizie privitoare la competenţa de soluţionare a acesteia.
În mod just instanţa de fond a apreciat că posibilitatea atacării în justiţie a deciziei, în termen de 30 de zile de la comunicare, aparţine numai persoanei care a formulat notificarea (B.R.), nu şi Primăriei C., prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 referindu-se la persoana care se pretinde îndreptăţită.
Pe de altă parte, are calitatea de entitate deţinătoare în sensul Legii nr. 10/2001 şi are obligaţia de a răspunde notificărilor formulate de persoanele pretins îndreptăţite la măsuri reparatorii, acea entitate cu personalitate juridică care are imobilul înregistrat în patrimoniul său, indiferent de titlul cu care a fost înregistrat.
Este de menţionat că prin patrimoniu se înţelege totalitatea drepturilor (activul) şi a obligaţiilor (pasivul) unei persoane fizice ori juridice care au o valoare economică, ceea ce înseamnă că acesta este constituit din totalitatea drepturilor cu valoare economică care îi aparţin şi nu doar a drepturilor de proprietate.
În consecinţă, entităţile deţinătoare nu pot refuza soluţionarea notificărilor care le sunt adresate cu privire la imobilele pentru care exercită alte drepturi patrimoniale, doar sub motiv că nu exercită un drept de proprietate.
Aşa fiind, nu poate fi primită apărarea contestatoarei în sensul că nu ar avea acest imobil în patrimoniu, aceasta întrucât aparţin patrimoniului său nu numai bunurile asupra cărora exercită un drept de proprietate, cum greşit susţine, ci şi cele asupra cărora exercită alte drepturi cu valoare economică, cum sunt dreptul de administrare ori de folosinţă.
Pentru a fi incident art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, aşa cum se susţine prin motivele de apel, pentru ca măsurile reparatorii în echivalent să fie propuse de instituţia publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, în speţă A.V.A.S., imobilul trebuie să facă parte din patrimoniul societăţii comerciale şi această societate comercială să fie privatizată.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat şi motivat recurs contestatoarea Primăria Oraşului C.
Prin motivele de recurs, contestatoarea formulează următoarele critici, pe care le întemeiază pe prevederile art. 304 pct 8 şi 9 C. proc. civ.:
1. Prin decizia din 13 aprilie 2009, A.V.A.S. Bucureşti nu a soluţionat notificarea din 2001, ci a declinat competenţa de soluţionare a respectivei notificări.
Prin urmare, nu sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, articol de lege care se referă la decizia de respingere sau admitere a notificării.
Din moment ce decizia din 13 aprilie 2009 a fost comunicată Primăriei Oraşului C., această instituţie poate formula contestaţie împotriva deciziei în termenul de 30 de zile de la comunicare, cu atât mai mult cu cât în cuprinsul deciziei din 13 aprilie 2009 nu se precizează cine poate contesta această decizie.
2. Recurenta susţine că nu se impunea emiterea unei decizii de declinare de competenţă întrucât, potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001, numai în cazul în care persoana îndreptăţită nu cunoaşte deţinătorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primăriei în a cărei rază se afla imobilul, iar aceasta are obligaţia să identifice unitatea deţinătoare.
În cauză, nu se pune problema necunoaşterii deţinătorului terenului, întrucât din cuprinsul notificării din 2001, rezultă că B.R. s-a adresat SC M. SA, ca unitate deţinătoare.
Recurenta susţine că nu sunt aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, reţinute în cuprinsul deciziei emise de A.V.A.S., întrucât imobilul este situat în intravilanul oraşului Cîmpeni, în incinta unei societăţi comerciale, care îl foloseşte pentru depozitarea materialului lemnos.
Prin urmare, arată recurenta, motivarea A.V.A.S. Bucureşti, de declinare a competenţei de soluţionare a notificării în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu are temei legal, competenţa de soluţionare a notificării din 2001 aparţinând A.V.A.S. Bucureşti şi nu Primăriei C.
Faţă prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, care stabileşte că persoana deţinătoare este obligată să soluţioneze notificarea, se impune aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 10/2001, în raport cu care competenţa de soluţionare a notificării revine, în cauză, A.V.A.S. Bucureşti, în calitate de instituţie publică care a efectuat privatizarea.
Având în vedere faptul că imobilul a fost expropriat, soluţionarea acestei notificări întră sub incidenţa Legii nr. 10/2001 şi nu sub incidenţa Legii fondului funciar, aşa cum susţine A.V.A.S. Bucureşti în decizia de declinare competenţă către Primăria C.
Analizând decizia recurată în limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Este necontestat în cauză că, prin notificarea din 2001, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 şi înregistrată la A.V.A.S. din 22 aprilie 2002, B.R. a solicitat restituirea terenului în suprafaţă de 2086 mp, înscris în CF Cîmpeni şi evidenţiat în patrimoniul SC M. SA.
Prin decizia din 13 aprilie 2009, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, A.V.A.S. a declinat competenţa de soluţionare a notificării din 2001 în favoarea Primăriei C., apreciind că imobilul a cărui restituire se solicită nu face obiectul Legii nr. 10/2001.
Prin cererea care a învestit instanţele în prezentul litigiu, Primăria C. a solicitat anularea deciziei din 13 aprilie 2009 emisă de A.V.A.S., considerând că, în mod greşit, prin această decizie, competenţa de soluţionare a notificării din 2001 a fost stabilită în sarcina sa.
1. Înalta Curte apreciază că instanţa de apel a aplicat corect în cauză prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, atunci când a confirmat soluţia primei instanţe de respingere a contestaţiei ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Potrivit prevederilor legale menţionate, decizia emisă în procedura administrativă reglementată de Legea nr. 10/2001 poate fi contestată numai de persoana îndreptăţită.
Prin urmare, cât timp legiuitorul a reglementat numai în favoarea persoanei îndreptăţite posibilitatea declanşării procedurii judiciare, prin formularea unei contestaţii împotriva deciziei sau dispoziţiei emise de unitatea notificată, nu este permisă sesizarea instanţelor de judecată de către o altă persoană.
Aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, şi care conferă calitate procesuală activă numai persoanei îndreptăţite, nu ar putea fi înlăturată, aşa cum se susţine prin motivele de recurs, de faptul că, prin decizia din 13 aprilie 2009, A.V.A.S. Bucureşti nu a soluţionat notificarea din 2001, ci a declinat competenţa de soluţionare a respectivei notificări, ori de împrejurarea că această decizie a fost comunicată Primăriei C., iar în cuprinsul ei nu se precizează persoana care o poate contesta.
Chiar dacă prin decizia din 13 aprilie 2009, A.V.A.S. nu a soluţionat notificarea din 2001, ci a declinat competenţa de soluţionare a acesteia în favoarea Primăriei C., decizia contestată este o decizie emisă în procedura Legii 10/2001, astfel încât îi rămân aplicabile prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 sub aspectul determinării subiectelor de drept care o pot contesta injustiţie.
Cu atât mai mult, comunicarea acestei decizii şi lipsa unei menţiuni privind persoanele care o pot contesta nu pot naşte în favoarea recurentei un drept la acţiune pe care actul normativ în temeiul căruia decizia a fost emisă nu i-l recunoaşte.
2. Faţă de soluţia pronunţată în cauză, de respingere a contestaţiei pentru lipsa calităţii procesuale active, Înalta Curte apreciază că nu se impune analizarea celorlalte critici cuprinse în recursul declarat şi care vizează temeinicia măsurii cuprinse în decizia contestată, de declinare a competenţei de soluţionare a notificării în favoarea Primăriei C.
Aceste susţineri privind nelegalitatea soluţiei de declinarea a competenţei de soluţionare a notificării, întemeiate pe împrejurarea că persoana îndreptăţită cunoaşte unitatea deţinătoare a imobilului, pe greşita aplicare a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 şi ale art. 22 şi 29 din acelaşi act normativ, ar fi putut fi analizate numai în condiţiile unei legale sesizări a instanţei, inclusiv sub aspectul cadrului procesual.
Or, pentru considerentele anterior expuse, sesizarea instanţelor s-a făcut de o persoană lipsită de calitate procesuală activă, iar această împrejurare împiedica analizarea fondului pretenţiilor deduse judecăţii, faţă de prevederile art. 316 C. proc. civ. raportat la art. 137 C. proc. civ.
Înalta Curte reţine, totodată că, deşi prin motivele de recurs au fost indicate şi prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., niciuna dintre criticile formulate nu poate fi circumscrisă acestui caz de modificare a deciziei, astfel încât nu va exercita controlul judiciar de legalitate din această perspectivă.
În consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de contestatoarea Primăria oraşului C. împotriva deciziei civile nr. 38A din 06 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3427/2013. Civil. Strămutare. Fond | ICCJ. Decizia nr. 38/2013. Civil → |
|---|
