ICCJ. Decizia nr. 2210/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2210/2013
Dosar nr. 52167/3/2011
Şedinţa din camera de consiliu de la 15 aprilie 2013
Prin cererea înregistrată la 21 martie 2011, contestatorii P.I. şi R.P. au chemat în judecată pe intimaţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: anularea Hotărârii nr. 712372 din 10 februarie 2011 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor privind pe contestatorul P.I.; anularea deciziilor de recalculare a pensiei cuvenite contestatorilor, în baza Legii nr. 119/2010, menţinerea deciziilor privind calcularea pensiei de serviciu a contestatorilor, stabilită în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 179/2004, obligarea pârâtei la plata în favoarea contestatorilor a diferenţei dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 179/2004 şi pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010 şi H.G. nr. 735/2010, de la data de 1 ianuarie 2011 şi până la repunerea în plată a pensiei iniţiale sau până la emiterea unor noi decizii de recalculare, precum şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale şi a indicelui de inflaţie aferentă sumelor reprezentând diferenţa dintre cele două decizii, dobânda calculată până la data plăţii efective a pensiilor iniţiale.
Prin Sentinţa nr. 931/M din 9 iunie 2011, Tribunalul Braşov, secţia civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, în raport de prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000.
Prin Sentinţa nr. 903 din 29 ianuarie 2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi-a declinat, la rândul său, competenţa în favoarea Tribunalului Dolj, în raport de dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
În raport de data sesizării instanţei, respectiv, 21 martie 2011, competenţa de soluţionare a litigiului, în raport cu prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, revine tribunalului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, respectiv Tribunalul Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 aprilie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2208/2013. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 2227/2013. Civil. Fond funciar. Contestaţie... → |
|---|
