ICCJ. Decizia nr. 2666/2013. Civil. Acţiune în anularea hotărârilor arbitrale. Suspendare executare hotărâre arbitrală. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA A II-A CIVILĂ
Decizia nr. 2666/2013
Dosar nr. 8008/2/2011
Şedinţa publică de la 18 septembrie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, reţine următoarele:
Prin sentinţa arbitrală nr. 145 din 17 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în Dosarul arbitral nr. 417/2010, tribunalul arbitral a admis acţiunea formulată de reclamanta SC M.A.L.T. SRL împotriva pârâtei SC W.R.W.I.G. SRL, a dispus rezoluţiunea contractului din 08 octombrie 2009, din culpa pârâtei, a obligat pârâta la restituirea către reclamantă a sumei de 127.258 lei, sumă încasată la 12 octombrie 2009, cu titlu de preţ anticipat; a obligat pârâta la plata sumei de 7.532,65 lei cu titlu de dobândă (perioada 01 ianuarie -29 octombrie 2010) şi a respins cererea reclamantei pentru suma de 2.649,76 lei, dobândă pentru perioada 12 octombrie - 31 decembrie 2009.
Împotriva acestei hotărâri arbitrale, pârâta în temeiul dispoziţiilor articolului 364 alin. (1) lit. f) şi lit. i) C. proc. civ. a formulat acţiune în anulare pentru soluţionarea căreia la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, la data de 14 septembrie 2011 a fost înregistrat Dosarul nr. 8008/2/2011.
Prin sentinţa civilă nr. 2 din 9 ianuarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, s-a respins acţiunea în anulare formulată de petenta SC W.R.W.I.G. SRL în contradictoriu cu intimata SC M.A.L.T. SRL împotriva sentinţei arbitrale din 17 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în Dosarul arbitral nr. 417/2010, ca neîntemeiată; a fost obligată petenta la plata către intimată a sumei de 4.009,85 lei cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC W.R.W.I.G. SRL Bucureşti, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041C. proc. civ.
La termenul din data de 18 septembrie 2013, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia netimbrării recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
Recurenta a fost citată pentru termenul de judecată de la 5 decembrie 2012 cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 4.437,66 lei şi de a aplica timbrul judiciar în valoare de 5 lei, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 19. Citaţia a fost comunicată recurentei la data de 14 septembrie 2012, fiind afişată la sediul ales, astfel cum este indicat în cererea de recurs (fila 2).
Prin încheierea de şedinţă din 5 decembrie 2012 i s-a pus în vedere recurentei SC W.R.W.I.G. SRL Bucureşti, prin administrator V.P., prezent personal, să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru aferentă căii de atac exercitate, respectiv 4.437,66 lei taxă judiciară de timbru şi timbrul judiciar în valoare de 5 lei, sub sancţiunea anulării recursului.
Această dispoziţie a instanţei a fost menţinută prin încheierea din 10 aprilie 2013, pentru când recurenta SC W.R.W.I.G. SRL Bucureşti nu s-a prezentat, însă a avut termenul în cunoştinţă.
La termenul stabilit pentru soluţionarea recursului, 18 septembrie 2013, recurenta nu s-a prezentat în faţa instanţei şi nu s-a făcut dovada achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar.
Constatând că, deşi a fost înştiinţată cu privire la cuantumul taxei de timbru datorate, atât prin intermediul citaţiei (dovada comunicării citaţiei reprezentând în acelaşi timp şi dovada împrejurării că recurenta a avut cunoştinţă de obligaţia timbrării recursului), cât şi prin intermediul reprezentantului recurentei, la termenul din 5 decembrie 2012, aceasta nu a dat curs obligaţiei stabilite în sarcina sa până la termenul stabilit în vederea judecării pricinii, în raport de prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 (potrivit cărora neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii), respectiv, art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar (text care face trimitere, sub aspectul sancţiunii nerespectării obligaţiei de a depune timbrul judiciar, la dispoziţiile legale referitoare la taxa de timbru), Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta SC W.R.W.I.G. SRL Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr. 9 ianuarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată in şedinţa publică, astăzi 18 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2662/2013. Civil. Pretenţii. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2669/2013. Civil. Pretenţii. Recurs → |
|---|
