ICCJ. Decizia nr. 2662/2013. Civil. Pretenţii. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Decizia nr. 2662/2013

Dosar nr. 2438/114/2011

Şedinţa publică de la 18 septembrie 2013

Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin acţiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia comercială şi de contencios administrativ, sub nr. 556/114/2010, reclamantul M.C. a chemat în judecată pe pârâta SC F.D.E.E.E.D.M.N. SA - Sucursala de Distribuţie Buzău, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că pe terenul intravilan proprietatea sa, situat în comuna Beceni, sat Mărgăriţi, jud.Buzău, se află amplasaţi doi stâlpi de reţea de distribuţie energie electrică proprietatea pârâtei, care, împreună cu culoarul de protecţie a reţelei, afectează o suprafaţă de 1.481 mp din totalul suprafeţei pe care o deţine reclamantul.

Prin sentinţa comercială nr. 501 din 11 mai 2010, Tribunalul Buzău a admis excepţia de necompetenţă materială invocată din oficiu de instanţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău, reţinând că raportat la obiectul acţiunii, la care s-a făcut referire, competenţa aparţine instanţei de drept comun şi nu celei specializaie de drept comercial, raporturile deduse judecăţii fiind de natură civilă.

Cauza a fost înregistrată sub nr. 9289/200/2010 la Judecătoria Buzău, care, prin sentinţa civilă nr. 7440 din 19 noiembrie 2010, a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău, faţă de dispoziţiile art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora tribunalul judecă în primă instanţă cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 500.000 lei.

S-a arătat astfel că în cauză, competenţa materială de soluţionare a pricinii aparţine Secţiei Civile a tribunalului şi nu judecătoriei.

După declinare, cauza a fost înregistrată sub nr. 2438/114/2011 pe rolul Tribunalului Buzău.

Pe baza probatoriilor administrate în cauză, cu înscrisuri, interogatoriile părţilor şi expertiză tehnică agricolă, prin sentinţa civilă nr. 1533 din 15 noiembrie 2011, Tribunalul Buzău a admis în parte acţiunea şi a constatat că pe terenul intravilan proprietatea reclamantului aflat în comuna Beceni, sat Mărgăriţi, jud. Buzău, se află amplasaţi doi stâlpi de reţea de distribuţie energie electrică proprietatea pârâtei, unul din metal de înaltă tensiune, cu o suprafaţă de 15 mp teren ocupată şi unul din ciment cu o suprafaţă de 1 mp teren ocupată.

Prin aceeaşi sentinţă a fost respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei cu titlu de lipsă de folosinţă, precum şi cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

De asemenea, s-a dispus ca potrivit art. 19 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, suma de 15.336,15 lei şl 5 lei, ajutor public judiciar, reprezentând taxă timbru şi respectiv timbru judiciar, de care a beneficiat reclamantul, să rămână în sarcina statului.

Prin decizia nr. 29 din 27 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti s-a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul M.C. împotriva sentinţei civile nr. 1533 din 15 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Buzău.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs M.D.E., M.M. şi M.N.A. în calitate de moştenitoare ale defunctului reclamant M.C., faţă de împrejurarea că acesta a decedat în interiorul termenului de recurs, dar până la promovarea căii de atac, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 27 februarie 2013, cauza a fost amânată la data de 18 septembrie 2013, pentru când recurentele -reclamante au fost citate cu menţiunea de a achita, în solidar, taxa judiciară de timbru şi de a depune timbrul judiciar aferente căii de atac a recursului sub sancţiunea anulării cererii, precum şi cu menţiunea de a declara dacă îşi însuşesc recursul declarat de avocat şi de a depune dovada calităţii de moştenitor a defunctului M.C. sub sancţiunea suspendării cauzei în condiţiile art. 1551 C. proc. civ.

Având în vedere că acestea nu s-au conformat dispoziţiilor instanţei, la termenul din data de 18 septembrie 2013, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia netimbrării recursului, ce se impune a fi analizată cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Recurentele au fost citate cu menţiunea de a achita, în solidar, taxa judiciară de timbru în cuantum de 8.005,57 lei şi de a aplica timbrul judiciar în valoare de 5 lei, astfel cum rezultă din dovezile de îndeplinire a procedurilor de citare de la filele 18, 19 şi 20. Citaţiile au fost comunicate recurentelor la data de 13 martie 2013 după cum urmează: citaţia emisă recurentei -reclamante M.D.E. fiind semnată de aceasta personal, iar citaţiile emise recurentelor -reclamante M.M. şi M.N.A. fiind semnate de aceeaşi M.D.E., în calitate de rudă, la domiciliul la care a fost citat pe tot parcursul procesului defunctul - reclamant, respectiv în Arad, judeţul Arad.

La termenul stabilit pentru soluţionarea recursului, 18 septembrie 2013, recurentele nu s-au prezentat în faţa instanţei şi nu s-a făcut dovada achitării taxei de timbru şi a timbrului judiciar.

Constatând că, deşi au fost înştiinţate cu privire la cuantumul taxei de timbru datorate, prin intermediul citaţiilor (dovada comunicării citaţiilor reprezentând în acelaşi timp şi dovada împrejurării că recurentele au avut cunoştinţă de obligaţia timbrării recursului), acestea nu au dat curs obligaţiei stabilite în sarcina lor până la termenul stabilit în vederea judecării pricinii, în raport de prevederile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 (potrivit cărora neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei de timbru până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii), respectiv, art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar (text care face trimitere, sub aspectul sancţiunii nerespectării obligaţiei de a depune timbrul judiciar, la dispoziţiile legale referitoare la taxa de timbru), Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurentele M.D.E., M.M. şi M.N.A. împotriva Deciziei nr. 29 din 27 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 18 septembrie 2013.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2662/2013. Civil. Pretenţii. Recurs