ICCJ. Decizia nr. 2720/2013. Civil
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 2720/2013
Dosar nr. 7825/1/2012
Şedinţa publică din 17 mai 2013
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 4 octombrie 2010, reclamanta M.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Alba, ca prin hotărârea judecătorească care urmează a fi pronunţată să se dispună anularea deciziei de pensionare emisă de către entitatea juridică pârâtă în data de 15 septembrie 2010 şi să fie menţinută decizia de pensie iniţială emisă conform Legii 567/2004 modificată.
Prin sentinţa civilă nr. 1312 din 13 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 8752/107/2010, a fost admisă acţiunea contestatoarei M.C., a fost anulată decizia de pensie emisă de către pârâtă la data de 15 septembrie 2010 şi a fost menţinută în plată decizia anterior emisă de către entitatea juridică pârâtă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Alba.
Prin încheierea nr. 688 din 14 februarie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 9309/1/2011 s-a dispus strămutarea pricinii la Curtea de Apel Bacău.
Învestită cu soluţionarea recursului, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, prin decizia nr. 1939 din 7 noiembrie 2012, a admis recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Alba împotriva sentinţei civile nr. 1312 din 13 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 8752/107/2010 în contradictoriu cu intimata M.C.; a respins cererea de intervenţie; a modificat în parte sentinţa în sensul că a respins acţiunea; a menţinut dispoziţiile privind renunţarea la judecată.
La data de 07 decembrie 2012 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cererea de revizuire formulată de M.C. împotriva deciziei nr. 1939 din 07 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 şi 7 C. proc. civ..
În motivarea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuenta arată în mod generic, un istoric al cauzelor avute pe rolul instanţelor judecătoreşti şi faptul că decizia a cărui revizuire o solicită ar fi potrivnică sentinţei civile nr. 4460 din 05 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care: a fost admisă acţiunea formulată în contencios administrativ de reclamanta M.C. şi mai mulţi colegi ai săi; a fost dispusă anularea H.G. nr. 737/2010 privind recalcularea pensiilor de serviciu prevăzute de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (pensia de serviciu auxiliar de specialitate al instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea); a fost suspendată executarea actului administrativ sus menţionat până la soluţionarea irevocabilă a a cauzei. Contrarietatea de hotărâri ar rezulta, în acest caz, din împrejurarea că instanţa care a pronunţat decizia a cărui revizuire o cere trebuia să suspende cauza până la rămânerea irevocabilă a sentinţei civile nr. 4660 din 05 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
De asemenea, revizuenta susţine că decizia nr. 1939 din 07 noiembrie 2012 a Cuţii de Apel Bacău ar fi potrivnică şi deciziei civile nr. 1948 din 07 noiembrie 2012 a acelaiaşi instanţe, din care rezultă că a fost respins recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Neamţ şi a fost menţinută sentinţa civilă nr. 197/C/2012 a Tribunalului Neamţ prin care a fost admisă contestaţia formulată de reclamanta C.E. împotriva deciziei de pensionare şi a fost menţinută pensia de serviciu stabilită conform Legii nr. 567/2004. Contrarietatea ar rezulta din faptul că cele două cauze sus arătate, deşi vizau prevederi legale diferite - respectiv cauza revizuentei viza dispoziţiile H.G. nr. 737/2010, pe când reclamanta C.E. ataca prevederile O.U.G. nr. 59/2010 - actele normative respective se succedau şi se aplicau conform Legii nr. 119/2010,vizând aceleaşi pensii speciale ale personalului auxiliar din justiţie, ceea ce nu poate da, în opinia revizuentei, dreptul instanţei de judecată să interpreteze şi să aplice diferit legea în situaţii similare.
Cu privire la motivul prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuenta susţine că instanţa de recurs, prin hotărârea atacată, s-a pronunţat asupra unor aspecte care nu s-au cerut şi nu s-a pronunţat asupra unor aspecte invocate prin recurs, în sensul că nu a pus în discuţie şi nu a solicitat recurentei Casa Judeţeană de Pensii Alba să precizeze exact care sunt motivele reale de recurs, faţă de cele generic invocate.
În concluzie, revizuenta cere admiterea cererii de revizuire, desfiinţarea deciziei nr. 1939 din 07 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, respingerea recursului intimatei Casa Judeţeană de Pensii Alba şi menţinerea, ca temeinică şi legală, a sentinţei civile nr. 1312 din 13 aprilie 2011 a Tribunalului Alba.
Revizuirea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, sub nr. 7825/1/2012.
La data de 11 decembrie 2013, în termen legal, a depus întâmpinare intimata Casa Judeţeană de Pensii Alba prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, motivat de faptul că nu se încadrează în prevederile art. 322 C. proc. civ..
De asemenea, la data de 13 mai 2013, revizuenta a depus cerere prin care a invocat excepţia de necontituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, ale art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010, precum şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 59/2011 şi ale Legii nr. 109/2012, în raport cu dispoziţiile art. 1, alin. (3)-(5), art. 115 alin. (6), art. 124 alin. (3) şi art. 126 alin. (1) din Constituţia României.
La termenul de judecată din data de 17 mai 2013, Înalta Curte a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, a dispus disjungerea cererii de revizuire bazată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. şi a reţinut cauza în pronunţare asupra admisibilităţii cererii de revizuire, referitor la pct. 7 al art. 322 C. proc. civ..
Analizând hotărârile invocate de revizuentă prin prisma prevederilor legale mai sus arătate, se constată că cererea de revizuire bazată pe motivul prevăzut de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. nu este de competenţa materială a Înaltei Curţi, iar, cererea de revizuire întemeiată pe dispoziile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu îndeplineşte cerinţele de admisibilitate, pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 323 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a dat hotărârea rămasă definitivă şi a cărei revizuire se solicită.
Faţă de aceste dispoziţii legale, competenţa materială de soluţionare a cererii întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., având ca obiect revizuirea formulată de revizuenta M.C. împotriva deciziei nr. 1939 din 7 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, revine instanţei care a pronunţat decizia a cărui revizuire se solicită, respectiv Curţii de Apel Bacău.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, constatând că judecata cererii de revizuire, revine unor instanţe de grad diferit, va declina competenţa de soluţionare a cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
În ce priveşte cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocarea acestui motiv de revizuire presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: să existe hotărâri definitive potrivnice; hotărârile potrivnice să fie pronunţate în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei şi să se ceară anularea celei de a doua hotărâri pronunţată în cauză.
Drept urmare, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă numai dacă hotărârea potrivnică, a cărei anulare se cere să fi încălcat puterea lucrului judecat dat de o altă hotărâre, ceea ce presupune o triplă identitate, respectiv ambele hotărâri să fie pronunţate în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi părţi şi având aceeaşi calitate.
Or, în speţă, cauzele soluţionate prin hotărârile invocate a fi potrivnice deciziei a cărei revizuire se solicită nu sunt identice ca părţi, obiect şi cauză.
Astfel, decizia nr. 1939 din 7 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă are ca obiect anularea deciziei de pensionare emisă de către Casa Judeţeană de Pensii Alba şi menţinerea deciziei de pensie iniţială emisă conform Legii nr. 567/2004.
În cea de a doua hotărâre, sentinţa civilă nr. 4660 din 5 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, obiectul acţiunii îl constituie anularea H.G. nr. 737/2010.
În fine, cea de-a treia hotărâre, decizia nr. 1948 din 07 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, deşi similară ca şi obiect, nu prezintă identitatea de părţi şi cauză.
În consecinţă, nu sunt îndeplinite condiţiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. pentru ca cererea de revizuire să fie admisă.
Nici jurisprudenţa neunitară a instanţelor în materia pensiilor speciale nu poate conduce la concluzia că sunt întrunite cerinţele art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ..
În consecinţă, în temeiul art. 322 alin. (1) C. proc. civ., cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., având ca obiect revizuirea formulată de revizuenta M.C. împotriva deciziei nr. 1939 din 7 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Disjunge cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ. şi declină competenţa de soluţionare a acestei cereri în favoarea Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., având ca obiect revizuirea formulată de revizuenta M.C. împotriva deciziei nr. 1939 din 7 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2719/2013. Civil. Fond funciar. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2733/2013. Civil. Conflict de competenţă.... → |
|---|
