ICCJ. Decizia nr. 3729/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 3729/2013
Dosar nr. 35625/299/2012
Şedinţa din camera de consiliu de Ia data de 12 septembrie 2013
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Cărbuneşti la data de 16 mai 2013 reclamanta G.M. a solicitat obligarea pârâtului SC F.C. SA Barcelona la eliberarea şi curăţarea terenului proprietatea sa, precum şi la plata de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă şi de daune morale.
În motivare, reclamanta a arătat că pârâtul a depozitat pe terenul său situat în satul F., comuna Ţ., judeţul Gorj materiale şi molozuri rezultate din lucrările de modernizare efectuate la drumul naţional 66. Ca urmare, reclamanta nu mai poate intra pe terenul său pentru a efectua lucrări specifice de agricultură.
Prin sentinţa nr. 2222 din data de 4 iulie 2012 Judecătoria Târgu Cărbuneşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1.
În motivare, instanţa a reţinut incidenţa art. 5 alin. (1) C. proc. civ., care prevede că „cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului".
Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 1 a pronunţat sentinţa nr. 5363 din 14 martie 2013, prin care a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu Cărbuneşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că cererea de chemare în judecată are caracterul unei cereri de revendicare, fiind aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) pct 2 şi 8 C. proc. civ. şi art. 13 alin. (1) C. proc. civ.
A mai arătat instanţa că terenul în litigiu se află în raza judecătoriei Târgu Cărbuneşti, iar reclamanta a învestit această instanţă conform art. 12 C. proc. civ.
Analizând conflictul de competenţă, Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Cărbuneşti la data de 16 mai 2013 reclamanta G.M. a solicitat obligarea pârâtului SC F.C. SA Barcelona la eliberarea şi curăţarea terenului proprietatea sa, precum şi la plata de despăgubiri civile reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă şi de daune morale.
În motivare, a arătat că pârâta a depozitat materiale de construcţii pe terenul său. A contactat pârâta pentru a-i aduce la cunoştinţă această împrejurare şi pentru a-i solicita să elibereze terenul, dar pârâta nu a dat curs cererilor sale.
Din conţinutul cererii de chemare în judecată rezultă că obiectul acţiunii îl reprezintă obligaţia de a face, respectiv obligaţia pârâtei de a ridica materialele depozitate pe terenul reclamantei.
Pârâta nu a contestat dreptul de proprietate al reclamantei, pentru a se reţine că acţiunea are caracterul unei revendicări.
Potrivit art. 5 alin. (1) C. proc. civ. „cererea se face la instanţa domiciliului pârâtului".
Faţă de împrejurarea că sediul pârâtei este în Bucureşti, sector 1 str. D.I.F., etaj 2, Înalta Curte constată că instanţa competentă să judece cererea de chemare în judecată este Judecătoria, sectorului 1, în favoarea căreia urmează a fi stabilită competenţa de soluţionare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3721/2013. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 3732/2013. Civil → |
|---|
