ICCJ. Decizia nr. 4706/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4706/2013
Dosar nr. 11994/299/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 22 octombrie 2013
Asupra conflictului de competenţă constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei din 10 aprilie 2012 a fost sancţionată contravenienta SC I.P. SRL pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de dispoziţiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 13 noiembrie 2011 a circulat, fără a deţine rovinietă valabilă, pe Autostrada A1, Km 70 + 460 m Petreşti, jud. Dâmboviţa.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 9 mai 2012, contravenienta SC I.P. SRL a solicitat instanţei anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întocmit de intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, Centrul de studii tehnice rutiere şi informatică.
Prin rezoluţia din data de 21 februarie 2013 Judecătoria Găeşti a înaintat, pe cale administrativă, prezenta plângere către Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în temeiul dispoziţiilor art. XXIII alin. (1) şi (4) din Legea nr. 2/2013 rap. la art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013.
Prin Sentinţa nr. 13198 din 7 iunie 2013, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, la rândul său, şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Găeşti, reţinând că raportului juridic dedus judecăţii îi sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 15/2002 în forma avută anterior modificării prin dispoziţiile Legii nr. 2/2013, respectiv prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţând regulatorul de competenţă, Înalta Curte va stabili în favoarea Judecătoriei Găeşti, competenţa de soluţionare a cauzei pentru considerentele ce succed:
În raport de obiectul cauzei, respectiv plângere contravenţională formulată împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întocmit pentru încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, respectiv, cele cuprinse la art. 32, la care face trimitere O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competenţa soluţionării plângerii aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
În stabilirea instanţei competentă teritorial a soluţiona prezenta plângere contravenţională, problema care se ridică în speţă este de a stabili dacă modificările aduse prin art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul, sunt aplicabile.
Se observă că norma de competenţă teritorială, derogatorie de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, este cuprinsă în Secţiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea: Modificarea şi completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal, legiuitorul făcând, deci, distincţia între cele două materii.
Coroborând sediul materiei cu dispoziţiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul III Dispoziţii tranzitorii şi finale, se reţine că acestea se referă numai la procesele în materia contenciosului administrativ şi fiscal, nu şi la cele în materie contravenţională.
Prin urmare, atâta vreme cât art. XXIII nu cuprinde dispoziţii tranzitorii exprese vizând competenţa teritorială în materie contravenţională, nefiind posibilă o interpretare extensivă a acestora rezultă că prevederile modificatoare ale Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a legii.
Or, în speţă, plângerea contravenţională a fost introdusă la 9 mai 2012, anterior adoptării Legii nr. 2/2013, instanţa legal învestită fiind cea de la locul săvârşirii contravenţiei.
În considerarea celor ce preced, având în vedere că locul săvârşirii contravenţiei a fost Autostrada A1 Km 70 + 460 m, Petreşti, jud. Dâmboviţa, zonă situată în circumscripţia Judecătoriei Găeşti, competenţa soluţionării plângerii contravenţionale revine, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, Judecătoriei Găeşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 octombrie 2013.
Procesat de GGC - AS
← ICCJ. Decizia nr. 4705/2013. Civil | ICCJ. Decizia nr. 4709/2013. Civil. Legea 10/2001. Recurs → |
---|