ICCJ. Decizia nr. 4848/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 4848/2013
Dosar nr. 4015/333/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 25 octombrie 2013
Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 4 ianuarie 2013, petenta SC G.I. SRL a contestat procesul-verbal de contravenţie din 12 mai 2011, emis de intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA - Centrul de studii tehnice rutiere şi informatică, prin care a fost amendată cu suma de 750 RON, pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3) din O.G. nr. 15/2002.
Judecătoria Cornetu, prin Sentinţa civilă nr. 3438 din 9 mai 2013, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vaslui, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, respectiv că este competentă să judece cauza judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul petentului.
Prin Sentinţa civilă nr. 2626 din 28 iunie 2013, Judecătoria Vaslui a declinat, la rândul său, competenţa în favoarea Judecătoriei Cornetu şi constatând ivit conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a hotărî asupra acestuia.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Vaslui a reţinut că norma introdusă de legiuitor prin Legea nr. 2/2013, care statuează că instanţa de la domiciliul contravenientului este cea competentă a soluţiona plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie, a intrat în vigoare la 15 februarie 2013 şi vizează doar procesele începute după această dată, nefiind aplicabilă în cauză, întrucât cererea în anulare a fost introdusă la 4 ianuarie 2013, deci, anterior perioadei de referinţă a legii în discuţie.
Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, pentru argumentele ce succed:
În raport de obiectul cauzei, respectiv, plângere contravenţională formulată împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întocmit pentru încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, respectiv, cele cuprinse la art. 32, la care face trimitere O.G. nr. 15/2002 în art. 10, conform cărora competenţa soluţionării plângerii aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
În stabilirea instanţei competentă teritorial a soluţiona prezenta plângere contravenţională, problema care se ridică în speţă este de a stabili dacă modificările aduse prin art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul, sunt aplicabile.
Se observă că norma de competenţă teritorială, derogatorie de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, este cuprinsă în Secţiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea: Modificarea şi completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal, legiuitorul făcând deci distincţia între cele două materii.
Coroborând sediul materiei cu dispoziţiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul III Dispoziţii tranzitorii şi finale, se reţine că acestea se referă numai la procesele în materia contenciosului administrativ şi fiscal nu şi la cele în materie contravenţională.
Prin urmare, atâta vreme cât art. XXIII nu cuprinde dispoziţii tranzitorii exprese vizând competenţa teritorială în materie contravenţională, nefiind posibilă o interpretare extensivă a acestora rezultă că prevederile modificatoare ale Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a legii.
Or, în speţă, plângerea contravenţională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr. 2/2013, respectiv, la 4 ianuarie 2013, instanţa legal învestită fiind cea de la locul săvârşirii contravenţiei.
În considerarea celor ce preced, având în vedere că locul săvârşirii contravenţiei a fost Autostrada A2 Km 12 + 450 m Glina, judeţul Ilfov, zonă situată în circumscripţia Judecătoriei Cornetu, competenţa soluţionării plângerii contravenţionale revine, potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 octombrie 2013.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 4847/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 4849/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond → |
|---|
