ICCJ. Decizia nr. 5218/2013. Civil. Conflict de competenţă. Stabilire domiciliu minor. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5218/2013
Dosar nr. 3227/866/2013
Şedinţa din camera de consiliu din 12 noiembrie 2013
Deliberând, în condiţiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani la data de 24 iulie 2013, reclamantul G.V. în contradictoriu cu pârâta G.E., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună pe cale de ordonanţă preşedinţială, ca locuinţa minorului G.A.V., născut la data de 10 februarie 2010, să fie stabilită la reclamant, până la finalizarea dosarului de divorţ, ce se află pe rolul Judecătoriei Paşcani, înregistrat sub nr. 2754/866/2013.
Prin Sentinţa civilă nr. 2246 din 11 septembrie 2013, Judecătoria Paşcani a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat în favoarea Judecătoriei Braşov, competenţa de soluţionare a pricinii.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că pârâta are domiciliul în comuna Siminicea, jud. Suceava şi în conformitate cu prevederile art. 107 din noul Cod de procedură civilă, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Suceava. În materie de stabilire a locuinţei minorului, competenţa este prevăzută de norme imperative şi, fiind absolută, părţile sau chiar instanţa nu o pot înlătura, putând a fi invocată potrivit art. 130 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă.
Din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 126 din noul Cod de procedură civilă, care prevăd posibilitatea părţilor de a alege instanţa competentă în litigiile privitoare la bunuri, coroborate cu cele ale art. 129 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora necompetenţa teritorială este de ordine publică dacă părţile nu o pot înlătura, se desprinde concluzia că, fiind vorba de o pricină privitoare la persoane, competenţa teritorială este exclusivă, putând fi invocată din oficiu.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 24 septembrie 2013, iar la termenul de judecată din 25 octombrie 2013, instanţa din oficiu a verificat competenţa de soluţionare a cauzei şi a rămas în pronunţare asupra excepţiei necompetenţei teritoriale.
Prin Sentinţa civilă nr. 5277 din 25 octombrie 2013, Judecătoria Suceava a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat la Judecătoria Paşcani competenţa de soluţionare a pricinii.
A constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că regula generală dată de domiciliul pârâtului, prevăzută de dispoziţiile art. 107 din noul Cod de procedură civilă nu este aplicabilă, fiind înlăturată de regula specială prevăzută de art. 114 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."
Din ancheta socială efectuată în cauză, minorul a cărui ocrotire se solicită prin stabilirea domiciliului, locuieşte în comuna Valea Seacă, jud. Iaşi, localitate care se află în circumscripţia Judecătoriei Paşcani.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă Înalta Curte reţine următoarele:
În cererea de chemare în judecată, reclamantul G.V. a precizat că pârâta G.E. are reşedinţa la părinţii săi - familia V.C. şi M., în localitatea Siminicea, jud. Suceava, unde a plecat împreună cu minorii. Reşedinţa unde s-a stabilit pârâta după plecarea din domiciliul comun este şi adresa indicată pentru citarea acesteia (dosarul Judecătoriei Paşcani).
Pârâta G.E. a formulat întâmpinare, arătând că domiciliază împreună cu minorul A. şi cu celălalt copil al cuplului - A., la părinţii săi, în satul şi comuna Siminicea, jud. Suceava (dosarul Judecătoriei Paşcani).
Aşadar, minorul (persoana ocrotită) G.A.V. locuieşte împreună cu mama sa la reşedinţa din localitatea Siminicea, jud. Suceava.
Potrivit dispoziţiilor art. 114 din noul Cod de procedură civilă, competenţa de soluţionare a cererilor în materie de tutelă şi familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Judecătoria Suceava, deşi a invocat aplicabilitatea acestor dispoziţii legale, în mod greşit a declinat competenţa soluţionării pricinii în favoarea Judecătoriei Paşcani, în circumscripţia căreia se află ultimul domiciliu comun al soţilor, respectiv comuna Valea Seacă, jud. Iaşi.
Or, reşedinţa mamei şi a minorului reprezintă adresa unde aceştia stau efectiv, unde locuiesc în fapt şi reprezintă elementul în raport de care se stabileşte instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză.
Având în vedere considerentele reţinute, soluţionarea pricinii este de competenţa Judecătoriei Suceava, în favoarea căreia urmează a fi stabilită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 noiembrie 2013.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 5217/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond | ICCJ. Decizia nr. 5230/2013. Civil. Actiune in raspundere... → |
|---|
