ICCJ. Decizia nr. 5803/2013. Civil. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA I CIVILĂ
Decizia nr. 5803/2013
Dosar nr. 2273/1748/2013
Şedinţa din camera de consiliu de la 12 decembrie 2013
Asupra conflictului de competenţă constată următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei din 2 mai 2012 a fost sancţionată contravenienta SC M. SA pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de dispoziţiile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, constând în aceea că la data de 15 ianuarie 2012 a circulat, fără a deţine rovinietă valabilă, pe Autostrada A2, Km 12 + 450 m, în zona localităţii Glina, jud. Ilfov.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Feteşti la data de 6 iunie 2012, contravenienta SC M. SA a solicitat instanţei anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei întocmit de intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, Centrul de studii tehnice rutiere şi informatică.
Prin Sentinţa nr. 1153 din 7 martie 2013, Judecătoria Feteşti - Judeţul Ialomiţa a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, în raport de dispoziţiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora competenţa de soluţionare a plângerilor contravenţionale aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Prin Sentinţa nr. 2740 din 17 aprilie 2013, Judecătoria Cornetu a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa, faţă de art. 101din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, Judecătoria Constanţa fiind instanţa în circumscripţia căreia se află sediul petentei contraveniente.
Prin Sentinţa nr. 12821 din 29 octombrie 2013, Judecătoria Constanţa, la rândul său, şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Cornetu, reţinând că raportului juridic dedus judecăţii, faţă de data sesizării instanţei, îi sunt aplicabile prevederile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, cu motivarea că în circumscripţia teritorială a acestei instanţe a fost săvârşită contravenţia.
Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Analizând lucrările dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
În drept potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, contravenţiilor prevăzute la art. 8 din acest act normativ le sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Prin dispoziţiile art. III alin. (2) din Legea nr. 2/2013, după dispoziţiile art. 10 din O.G. nr. 15/2002, s-a introdus un nou articol, art. 10l, potrivit căruia: "prin derogare de la dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 (..) plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul".
Dispoziţiile art. 101mai sus arătate, în lipsa unor norme tranzitorii instituite prin dispoziţiile Legii nr. 2/2013, în raport de prevederile art. 725 alin. (2) C. proc. civ. 1865, sunt aplicabile doar proceselor începute după intrarea în vigoare a noii norme de competenţă, nu şi celor în curs de soluţionare.
Soluţia se impune şi în raport de interpretarea teleologică şi sistematică a dispoziţiilor tranzitorii cuprinse în art. XXIII alin. (1) - (4) din Legea nr. 2/2013, care se referă în mod restrictiv doar la procesele în materia contenciosului administrativ şi fiscal (nu şi în materia contravenţională) şi cu indicarea instanţelor pe rolul cărora se află astfel de procese, respectiv, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal şi curţile de apel.
În cauza supusă analizei, se constată că plângerea contravenţională a fost înregistrată pe rolul unei judecătorii, anterior adoptării Legii nr. 2/2013, anume la data de 6 iunie 2012, caz în care competenţa materială de soluţionare revine, potrivit prevederilor art. 10 din O.G. nr. 15/2002 coroborat cu ale art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
Cum, contravenţia a fost săvârşită în localitatea Glina, jud. Ilfov, aflată în circumscripţia Judecătoriei Cornetu, acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2013.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 5802/2013. Civil. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 5766/2013. Civil. Contestaţie decizie de... → |
|---|
